Home / Cultură / FOTO: „Memoria tiparului”, salvată din arhive de Angela Precup

FOTO: „Memoria tiparului”, salvată din arhive de Angela Precup

Distribuie

1 AFosta jurnalistă Angela Precup, în prezent specialist în comunicare, şi-a lansat joi, 27 august, cartea „Memoria tiparului. Presa mureşeană în secolul XX – volumul I, 1900-1947”. Evenimentul a fost găzduit de sala de spectacole a Centrului Cultural „Mihai Eminescu” din Târgu-Mureş şi a fost organizat în cadrul Festivalului Televiziunilor Locale şi Producătorilor Independenţi Simfest 2015.

Lansare sub egida Ziua Limbii Române

În preambului manifestării, omul de televiziune Ioan Ceauşescu, directorul Festivalului Simfest, a mulţumit participanţilor – foşti şi actuali jurnalişti, oameni de cultură şi alţi prieteni de-ai autoarei – şi a subliniat că lansarea are loc sub frumoasa egidă a Zilei Limbii Române. „Asociaţia Culturală Simfest s-a asociat ideii de a sărbători Ziua Limbii Române şi în această conjunctură ne-am gândit că ar fi foarte frumos să aducem în faţa oamenilor autori, jurnalişti, valori târgumureşene. Este motivul pentru care am invitat-o astăzi pe Angela să îşi lanseze cartea aici, la Târgu-Mureş, iar seara de azi este intitulată „O istorie a jurnalismului”, a afirmat Ioan Ceauşescu.

1 ioana roman

„Studiul pe care Angela l-a făcut va rămâne”

Lansarea de carte a fost moderată de consilierul local Ioana Roman, fost jurnalist, care a avut numai cuvinte frumoase despre autoare, dar şi despre volumul acesteia. „Are un singur motto scris la începutul cărţii: „Cu drag pentru Ada, Radu şi George”. Asta spune foarte mult despre ce înseamnă Angela Precup. Pentru că toată munca ei de jurnalist şi de cercetător în momentul în care a scris acest studiu care de fapt reprezintă lucrarea ei de doctorat, şi-a închinat-o celor care înseamnă foarte mult pentru ea în viaţa de zi cu zi”, a menţionat Ioana Roman. „E foarte important studiul Angelei pentru că facem parte din aceia care am încercat să învăţăm presă în Târgu-Mureş după 89 şi să o practicăm, mulţi dintre noi din sala aceasta, dar foarte puţini dintre noi am aflat şi ce s-a întâmplat înaintea noastră şi cu siguranţă puţini dintre noi vom lăsa ceva serios după ce ne vom retrage din meserie. Studiul pe care Angela l-a făcut va rămâne, iar lucrul acesta spune foarte multe despre importanţa cărţii”, a adăugat Ioana Roman.

1 cistelecan

Omagiu adus expresivităţii intelectuale a limbii române

În scurta sa cuvântare, prof. univ. dr. Alexandru Cistelecan a felicitat autoarea pentru stilul folosit în scrierea cărţii, „pentru limba elevată şi aparatul conceptual foarte adecvat pus la lucru” şi a precizat că lucrarea lansată în cadrul Festivalului Simfest este un omagiu adus expresivităţii intelectuale a limbii române. „Am felicitat-o pe Angela pentru că a făcut o cercetare academică, după toate rigorile pe care le-ar pretinde o mare universitate, nu una mai mică, mai modestă, cum e a noastră. O cercetare în sensul cel mai strict şi mai propriu al cuvântului, care implică chiar şi munca aceea de mers pe teren. Sigur, de data aceasta terenul a fost biblioteci, colecţii particulare, muzee, unde şi-a găsit subiectul pe care îl investiga”, a punctat prof. univ. dr. Alexandru Cistelecan. „Aş felicita-o pe Angela pentru felul în care a făcut analiza fiecărei publicaţii. Nu a făcut analize de tip ideologic, deşi nu lipsesc nici analizele ideologiilor pe care le exprimau ziarele, cât de efemere erau ele, cât de pragmatic orientate erau unele din ele sau revistele culturale care au apărut între Războaie la Târgu-Mureş. E o investigaţie care porneşte chiar de la prima manifestare românească în presă în zona noastră, care vine şi se opreşte până la momentul în care „s-a rupt istoria” propriu-zisă şi volumul doi cred că va fi perioada postbelic şi poate şi perioada post-milenară. Angela face un fel de monografie fiecărei publicaţii şi monografiile sunt întinse în funcţie de importanţa publicaţiilor respective”, a completat reprezentantul Facultăţii de Ştiinţe şi Litere din cadrul Universităţii „Petru Maior” din Târgu-Mureş.

1 sigmirean

Naşterea unei naţiuni, văzută din perspectiva presei

Invitat să ia cuvântul, prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, preşedintele Senatului Universităţii „Petru Maior” din Târgu-Mureş, a subliniat că Angela Precup a fost o studentă reprezentativă pentru Facultatea de Ştiinţe şi Litere din cadrul aceleiaşi universităţi şi a realizat un tablou reuşit, din punct de vedere istoric, al intervalului de timp surprins în lucrarea „Memoria tiparului. Presa mureşeană în secolul XX – volumul I, 1900-1947”. „Sunt bucuros pentru că asist la consacrarea publică a unui mare ziarist din judeţul Mureş din ultimii 25 de ani şi am admirat-o ca ziaristă, fie că a făcut-o în presa scrisă, radio sau televiziune, a fost un ziarist echilibrat care a respectat tradiţia presei mureşene, dar nu atât de mult ca să devină tradiţionalistă. A fost modernă dar nu atât de mult ca să fie modernistă”, a menţionat prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, care a mai subliniat că volumul lansat este o parte din teza de doctorat a Angelei Precup în Filologie, care a reuşit o analiză care depăşeşte multe lucrări consacrate.

De asemenea, preşedintele Senatului Universităţii „Petru Maior” din Târgu-Mureş a mai remarcat că înainte de 1918 judeţul Mureş nu a avut o presă românească şi a afirmat că volumul scris de Angela Precup reliefează naşterea unei naţiuni văzută din perspectiva unui spaţiu transilvan, interbelic, respectiv Târgu-Mureş. „Or ea tocmai acest lucru îl face în cartea sa, reconstituie istoria, naşterea acestei prese a Mureşului şi a culturii mureşene în limba română pentru că mai ales în Târgu-Mureş exceptând Reghinul şi parţial Sighişoara românii nu au avut o cultură reprezentativă să spunem, pentru că erau şi ei o minoritate în acest oraş. Or, se întâmplă momentul de la 1918 care duce la naşterea presei mureşene, ca a presei multor judeţe”, a afirmat prof. univ. dr. Cornel Sigmirean. „Subiectul este o provocare, într-adevăr istoria presei la români a contat mult. Un mare critic, istoric literar, Ion Breazu, spunea că presa în Transilvania a fost laboratorul conştiinţei naţionale, acolo s-a creat conştiinţa în presă şi acest lucru îl face Angela Măgheruşan atunci când în primul capitol propune o incursiune în istoria presei”, a mai spus prof. univ. dr. Cornel Sigmirean.

1 baciu

Cercetare serioasă şi aplicată

Cartea a fost tipărită în condiţii excepţionale la Editura „Ecou Transilvan” din Cluj Napoca, reprezentată la lansare chiar de directoarea Nadia Baciu. „Lucrarea este rodul unei cercetări serioase şi aplicate, începută cu ani n urmă, cercetare făcută cu multă pasiune, dar şi pricepere, dar mai ales cu rigoare şi responsabilitate profesională. Cred că nu i-a fost uşor să scrie acest volum, deoarece a studiat multe ziare în arhive, colecţii publice şi particulare, sinteze cultural-istorice şi aşa mai departe. Vreau să o felicit din tot sufletul pentru că a reuşit să o facă foarte bine şi cartea deja se bucură de succes în presa românească. Poate că unii dinte dumneavoastră ştiţi că a fost lansată la Târgul de Carte Gaudeamus, la Cluj şi dacă Angela va fi de acord o vom lansa şi la Bucureşti, la Târgul de Carte Gaudeamus. În scrierile ei am găsit multă originalitate şi ne aduce informaţii inedite, pentru care îi mulţumim”, a precizat Nadia Baciu.

1 angela

Volumul următor, în 2016

Cuvântul de final i-a aparţinut autoarei, Angela Precup, cunoscută publicului şi cu numele de Măgheruşan în perioada dintre anii 1995-2007, în care a activat în mass media. Pentru realizarea lucrării de doctorat, Angela Precup a studiat 380 de ziare, din care 100 sunt cuprinse în primul volum, urmând ca perioada cuprinsă între anii 1948-2000 să vadă lumina tiparului în 2016. „Memoria tiparului” nu este o carte pentru ziarişti, este o carte care foloseşte presa ca pretext pentru a le vorbi tuturor despre Târgu-Mureşul de altădată, despre oamenii lui, despre politica acelui altădată, despre buna convieţuire şi certurile inerente ale epocii. Aşadar, sper să fie înţeleasă de oricine este interesat de istoria frumoasă a acestui oraş frumos”, a spus Angela Precup.

Totodată, autoarea lucrării „Memoria tiparului. Presa mureşeană în secolul XX – volumul I, 1900-1947” a mulţumit profesorilor de la Universitatea „Petru Maior” din Târgu-Mureş, foştilor colegi de doctorat, conducerilor publicaţiilor „24 ore mureşene” şi „LitArt” dar şi altor oameni de cultură mureşeni, precum şi tuturor membrilor familiei, pentru susţinerea arătată în perioada documentării şi scrierii cărţii. „Până să înceapă studiul concret, cercetarea efectivă în cadrul doctoratului, memoria tiparului a existat în diferite forme, mai întâi ca rubrică la Radio Târgu-Mureş, rubrică zilnic plină de culoare, în care timp de 1-2 minute ne întorceam în timp şi ne aminteam un fragment relevat dintr-un ziar de acum 70, 80, 90 de ani. Apoi a devenit rubrică de ziar, în „24 ore mureşene” mai întâi, apoi în revista culturală „LitArt. Nu mi-am propus un inventar, deşi implicit faci şi asta, am căutat modalităţi prin care să găsesc părţile interesante de citit despre fiecare publicaţie, o să le descoperiţi dumneavoastră”, a afirmat Angela Precup.

1 caseta

Lucrarea, un „proiect deschis”

„Lucrarea Angelei Precup intitulată „Memoria tiparului. Presa mureşeană în secolul XX – volumul I-II” este rodul unei cercetări serioase şi aplicate, începută în urmă cu mai mulţi ani, cercetare făcută cu pasiune şi pricepere, dar mai ales cu rigoare şi responsabilitatea profesională, apelând de cele mai multe ori direct la surse pentru a se informa (arhive, colecţii publice sau particulare, sinteze cultural-istorice de format naţional sau local etc.). Interesul special manifestat pentru această temă poate că a venit şi din meseria de jurnalist pe care autoarea a practicat-o o vreme. Faptul i-a permis să evalueze oarecum din interior fenomenul publicistic, adoptând o perspectivă mai totdeauna corectă, echilibrată de analiză a principalelor aspecte ale presei mureşene din secolul trecut. Multe din tendinţele identificate însă pe parcurs sunt valabile şi astăzi. Lucrarea, de proporţii considerabile, rămâne practic un proiect deschis. Oricând cercetarea poate fi adusă la zi şi completată cu noi informaţii şi comentarii privitoare la ultimele evoluţii în presa mureşeană. Nu încape îndoială că deja autoarea şi-a pus amprenta personală pe un segment de cercetare care, într-un fel, de-acum îi aparţine, în orizontul nostru de timp şi spaţiu, realizând prima sinteză de o asemenea amploare şi complexitate interpretativă”, a precizat criticul Cornel Moraru, în prefaţa cărţii.

[zizigallery id=1752]

 

 


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

FOTO – Ziua Mondială a Apei, sărbătorită de Clubul Rotary Mureș la Școala Gimnazială „Friederich Schiller”

Distribuie Rotary Club Târgu Mureș  a organizat joi, 21 martie, începând cu ora 12:00, un …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.