Share

Home / Business / BNR, 95 de ani de seriozitate şi profesionalism la Târgu-Mureş

BNR, 95 de ani de seriozitate şi profesionalism la Târgu-Mureş

cap bnrÎn urmă cu exact 95 de ani, la data de 9 septembrie 1920, Consiliul General al Băncii Naţionale a României decidea înfiinţarea a trei agenţii noi, dintre care una la Târgu-Mureş. În decursul timpului, din 1920 şi până în prezent, angajaţii agenţiei de la Târgu-Mureş şi-au adus contribuţia la obiectivele stabilite de conducerea centrală a băncii, astfel încât în percepţia comunităţii denumirea BNR este sinonimă cu cuvinte precum seriozitate, încredere şi stabilitate.

Detalii despre evoluţia BNR Mureş, dar şi despre paleta largă de activităţi derulate în prezent de Banca Centrală la nivelul municipiului Târgu-Mureş şi judeţului Mureş am aflat de la Maria Dornean, directorul Agenţiei BNR Mureş.

Reporter: La data de 9 septembrie se împlinesc 95 de ani de la înfiinţarea Agenţiei BNR Târgu-Mureş. Care a fost contribuţia Băncii Centrale în acest interval de timp la dezvoltarea comunităţii din România şi implicit a celei mureşene?

Maria Dornean, directorul Agenţiei BNR Mureş: Într-adevăr, Banca Naţională a României a înfiinţat Agenţia Târgu-Mureş, devenită Agenția Mureș mult mai târziu, acum 95 de ani. Decizia a fost luată în cadrul şedinţei din 9 septembrie 1920 a Consiliului General al BNR, sub conducerea guvernatorului I. G.Bibicescu. Atunci s-a decis crearea de noi agenţii în trei oraşe: „Arad, Sătmar şi Târgu-Mureşului”.

5B act de constituire

Înainte să trecem la istoria Agenţiei BNR din Târgu-Mureş, aş dori să vă reamintesc că Banca Naţională a României a fost înfiinţată acum 135 de ani, la 17/29 aprilie 1880. Banca Naţională a României este o instituţie cu tradiţie, fiind printre primele bănci naţionale din lume. Importante bănci centrale din lume au fost înfiinţate după BNR, ca de exemplu: Banca Naţională a Japoniei în 1882, Banca Naţională a Italiei în 1893, Banca Naţională a Elveţiei în 1907, Federal Reserve sau Banca Americii în 1913.

Putem spune că în Târgu-Mureş activitatea a început efectiv în primăvara anului 1921, când a fost numit primul director al Agenţiei Mureş și când s-a preluat clădirea în care urma să funcționeze. Prima clădire unde banca şi-a desfăşurat activitatea se află pe strada Bolyai, în acele vremuri strada Ștefan cel Mare nr. 1. Clădirea a fost construită în anul 1901, în timpul Imperiului Austro-Ungar, pentru filiala din Târgu-Mureş a Băncii Austro-Ungare. Această clădire a fost preluată de la Banca Austro-Ungară în 1921, în baza unui acord încheiat între Guvernul român şi Comisia de lichidare a Băncii Austro-Ungare.

6B fostul sediu bnr mures

Imobilul de pe strada Bolyai este o clădire foarte frumoasă. De ce spun asta? Pentru că în presa locală din anii 1900, adică înainte de construcţia clădirii, se făcea un scurt anunţ cum că „în vecinătatea palatului Papp din strada Bolyai, din faţa Poştei, Banca Austro-Ungară a cumpărat un teren pe care va ridica un ,,strălucit palat” al băncii…”. Acest palat a fost evaluat la aproximativ 110.000 coroane austro – ungare, preț achitat de Banca Națională a României. Diversificarea ulterioară a activităților desfășurate a condus la concluzia că această clădire nu mai corespundea necesităţilor băncii. Din acest motiv, „s-a ales o zonă ultracentrală, cu prăvălii şi spaţii comerciale” şi s-a construit un nou sediu. În prezent, ne desfăşurăm activitatea într-o clădire a cărei construcţie s-a finalizat în anul 1964.

Este dificil să creionăm în doar câteva cuvinte contribuţia băncii centrale la susţinerea economiei naţionale, deoarece, pe de o parte, aceste situaţii sunt multiple. Pe de altă parte, Banca Naţională a sprijinit şi sprijină în permanenţă politica economică a ţării. BNR a intrat în istoria mare a naţiunii, ca ax al sistemului bancar şi de credit modern, şi, în acelaşi timp, în istoria mică, în vieţile individuale ale celor care veneau şi se adresau funcţionarilor de la ghişeele băncii. Dacă la început, scena cea mai frecventă era aceea în care de la un ghişeu se cumpăra un bilet de bancă, pentru ca la cel alăturat să se preschimbe, astfel încât moneda sunătoare să dea siguranţă deţinătorului, într-un timp relativ scurt, graţie devalorizării accelerate a argintului, care era aruncat masiv pe piaţă, biletul a început să fie apreciat şi căutat. Însemnul de valoare a obţinut încrederea publicului şi rolul benefic al BNR a început să se contureze tot mai clar.

Până la Primul Război Mondial, BNR a fost principala sursă autohtonă de credit românesc şi a contribuit la mobilizarea capitalului financiar inactiv şi la canalizarea sa spre întreprinderile industriale şi comerciale productive, BNR susţinând dezvoltarea economică a ţării prin acordarea de credite la un nivel redus al taxei de scont. În perioada 1890 – 1892 a contribuit la elaborarea legilor pentru implementarea sistemului monetar. BNR a fost un actor important în momentele critice din viaţa ţării, susţinând financiar cheltuielile guvernului român în timpul participării României la Primul Război Mondial. După 1918 s-a ocupat de restabilirea convertibilităţii leului, unificarea monetară şi extinderea reţelei de unităţi teritoriale ale băncii. În perioada crizei economice, Banca Naţională a participat la stabilizarea monetară din 1929, la controlul comerţului cu aur şi devize, la reglementarea comerţului de bancă începând cu anul 1934, când s-a constituit Consiliul Superior Bancar – prima instituţie de supraveghere a activităţii bancare în România, care funcţiona pe langă BNR. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, Banca Națională a finanţat efortul de război, aprovizionarea armatei şi a populaţiei civile, s-a implicat în achitarea obligaţiilor asumate de România prin Convenţia de armistiţiu din 12 septembrie 1944 şi în refacerea economiei naționale. În perioada comunistă, Banca Naţională a avut rol important în evoluţia sistemului monetar şi de credit, a contribuit la reformele monetare din 1947 şi 1952, la planificarea circulaţiei monetare şi la controlul modului de utilizare a creditelor acordate.

Rep.: Care sunt reuşitele bifate după 1989?

M.D.: După 1990, banca centrală, şi-a reluat numele inițial, deoarece în perioada regimului comunist a fost redenumită succesiv Banca Republicii Populare Române – Bancă de Stat, începând cu anul 1948, respectiv Banca Naţională a Republicii Socialiste România începând cu anul 1965. După Revoluţia din 1989, odată cu trecerea la economia de piaţă, Banca Naţională şi-a reprimit rolul de bancă centrală similar cu celelalte bănci centrale din Europa şi din lume. Obiectivul fundamental al Băncii Naţionale a României este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. Şi dacă tot vorbim de contribuţii, nu trebuie să uităm că, de peste zece ani, BNR are o strategie de ţintire directă a inflaţiei. Putem simţi cu toţii că preţurile nu mai înregistrează creşterile din perioada anterioară. Dimpotrivă, inflaţia este la o cifră comparabilă cu cea înregistrată de ţările dezvoltate. În plus, tot acum zece ani, s-au simplificat operaţiunile monetare ca urmare a denominării monedei naţionale cu efect asupra evoluţiei preţurilor, asupra stabilităţii cursului de schimb, leul românesc intrând pe repere identice cu monedele din regiune. Împreună am trecut prin unele perioade dificile dacă ne gândim la evoluţia economică a României, însă să nu mergem prea departe decât până în anii 2007 – 2009, când s-a manifestat atât de virulent criza economico-financiară mondială. În România, statul nu a trebuit să finanţeze băncile ca să se recapitalizeze, iar sistemul bancar a fost menţinut stabil. Observaţi că am enumerat doar câteva exemple din care se poate observa foarte uşor contribuţia BNR la evoluţia economiei, însă ştim bine că acest sprijin este permanent, deziderat cuprins şi în statutul Băncii Naționale a României.

2

Rep.: În opinia dumneavoastră, care ar trebui să fie în continuare rolul BNR în asigurarea stabilităţii financiare a ţării?

M.D.: Obiectivul principal al Băncii Naţionale a României este clar: asigurarea stabilităţii preţurilor. Într-un interviu realizat recent, domnul Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, spunea: „BNR trebuie să fie preocupată de stabilitatea macroeconomică, pentru că aceasta influenţează stabilitatea preţurilor, misiunea principală a BNR, şi este o condiţie de îndeplinit pentru a avea o creştere economică de durată a ţării.”

Mandatul BNR este unul complex şi cuprinde mai multe dimensiuni. BNR, ca şi Banca Centrală Europeană, are un singur obiectiv fundamental şi anume asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor, însă are mai multe prerogative, spre deosebire de Statele Unite, unde FED are două obiective fundamentale: asigurarea stabilităţii preţurilor şi asigurarea creării de locuri de muncă. Cu alte cuvinte, BNR pe lângă obiectivul principal are un set de alte atribuţii. Astfel, obiectivul principal, stabilitatea preţurilor se realizează prin elaborarea şi aplicarea politici monetare şi a politicii de curs de schimb. Celelalte responsabilităţi contribuie şi ele la asigurarea stabilităţii financiare, şi aici ne referim la: emiterea de bancnote şi monede în circulaţie, stabilirea regimului valutar, administrarea rezervelor internaţionale ale ţării, sprijinirea politice economice generale a statului. De asemenea, să nu uităm că Banca Naţională a României asigură autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, promovează şi monitorizează buna funcţionare a sistemelor de plăţi, contribuind astfel la asigurarea stabilităţii financiare. Totodată, este necesară identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor întregului sistem financiar, în ansamblul său şi pe componentele sale, deoarece monitorizarea stabilităţii financiare este preventivă. Apariţia şi dezvoltarea unor disfuncţionalităţi, precum evaluarea incorectă a riscurilor şi ineficienţa alocării capitalului, pot afecta stabilitatea sistemului financiar şi stabilitatea economică.

Rep.: Cum colaboraţi cu conducerea centrală a BNR şi cu Consiliul de Administraţie în atingerea acestor deziderate?

M.D.: Noi ca şi agenţie facem parte dintr-un angrenaj complex în care fiecare rotiţă îşi are stabilite clar obiectivele. Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României hotărăşte, în condiţiile legii, politicile în domeniul monetar şi al cursului de schimb, urmărind aducerea la îndeplinire a acestora, măsurile în domeniul autorizării, reglementării şi supravegherii prudenţiale a instituţiilor de credit şi monitorizării sistemelor de plăţi pe care le-a autorizat, direcţiile principale în conducerea operaţiunilor şi răspunderile ce revin personalului Băncii Naţionale a României, organizarea internă a băncii. Este cunoscut faptul că toate deciziile Băncii Naţionale a României sunt susţinute de studii şi analize despre situaţia economică şi financiară a ţării. Vedeţi, aici agenţiile BNR, printre care şi cea din Târgu-Mureş, au o contribuţie importantă la realizarea acestor studii şi analize, cu sprijinul comunităţii locale de afaceri. De asemenea, avem şansa de a beneficia de o strânsă colaborare cu unul din membrii Consiliului de Administraţie al BNR, doamna conf. univ. dr. Agnes Nagy care răspunde de relaţiile cu Agenţia Mureş.

4A sediu bnr 1

Rep.: Punctaţi vă rog care sunt proiectele educaţionale şi sociale derulate în ultima perioadă de timp de agenţia pe care o conduceţi.

M.D.: Este una dintre întrebările la care îmi face mare plăcere să răspund! Consider că educaţia economico-financiară este foarte importantă pentru evoluţia economică a unei ţări. Aş vrea să fac o sinteză a proiectelor educaţionale în care este implicată Banca Naţională a României. Avem două proiecte de educaţie financiară destinate elevilor şi studenţilor din România. „Să vorbim despre bani şi bănci”, lansat în 2011, dedicat elevilor din învăţământul preuniversitar şi „Zilele porţilor deschise pentru studenţii economişti”, lansat în 2009, destinat mediului universitar. Un alt proiect lansat în 2011, sub forma unei Şcoli de vară, „Academica BNR” se adresează mediului academic, urmărindu-se întărirea dialogului între banca centrală, mediul economic instituţional şi comunitatea academică. Ţinta principală este ca prin comunicare deschisă să contribuim la o mai bună înţelegere a fenomenelor şi proceselor economico-financiare. Suntem mândri că proiectul pilot „Să vorbim despre bani şi bănci” a fost lansat în Târgu-Mureş. A fost vorba despre o conferinţă susţinută de doamna Agnes Nagy, membră în Consiliul de Administraţie al BNR, la Colegiul Naţional „Alexandru Papiu Ilarian”. Atunci s-a discutat despre provocările adoptării euro. Pe parcurs, proiectul s-a dezvoltat, scopul principal fiind creşterea nivelului de cunoaştere de către elevi a unor noţiuni economice, financiar-bancare prin metode educaţionale mai mult sau mai puţin formale.

Rep.: Care a fost impactul proiectelor asupra beneficiarilor?

M.D.: Am fost plăcut surprinşi de interesul mare manifestat atât de elevi cât şi de profesori în privinţa subiectelor tratatate în cadrul acestui proiect. Dintre acestea aş enumera: economisirea, creditul, dobânda, inflaţia, istoria monedei naţionale, principalele atribuţii, rolul şi funcţiile Băncii Centrale, criteriile şi stadiul procesului de convergenţă a României către zona euro. Copii sunt foarte interesaţi, absorb orice informaţie nouă chiar dacă nu provine din mediul educaţional tradiţional. Metodele folosite sunt prietenoase însă profesioniste. De exemplu, pe lângă o prezentare clasică a subiectelor financiare, unde există un grad mare de interactivitate, cuprindem şi aspecte practice cum ar fi verificarea efectivă cu aparatură specială a autenticităţii bancnotelor aflate în posesia elevilor, vizionăm si comentam filmuleţe legate de modul de creare a bancnotelor şi monedelor şi a elementelor de siguranţă a bancnotelor. Ca şi statistică, în anii 2014 – 2015, peste 1.500 de elevi din judeţele Mureş şi Harghita au fost cuprinşi în acest proiect. Este vorba atât de elevi din ciclul gimnazial cât şi cel primar, acesta din urma beneficiind binenţeles de metode adaptate vârstei. Proiectul „Zilele porţilor deschise pentru studenţii economişti”, în comparaţie cu proiectul destinat elevilor, se adresează unui grup ţintă cu grad de educaţie superior, subiectele sunt adaptate nivelului de cunoştinţe al studenţilor, cadrelor didactice şi doctoranzilor din mediul universitar economic. Prin acest proiect dorim să ajutăm studenţii să înţeleagă mai bine cum funcţionează, cu ce se ocupă, ce instrumente foloseşte o bancă centrală şi în ce scop.

Rep.: Ce alte proiecte educaţionale aţi mai derulat?

M.D.: Eforturile noastre de creştere a nivelului de cunoştinţe din domeniul financiar-bancar au fost răsplătite în 2014, când România în cadrul proiectului “Global Money Week Award – 2014” pentru Europa a fost desemnată câştigătoare. Actiunea se desfășoară anual, pe parcursul unei săptămâni, BNR şi Ministerul Educaţiei Naţionale fiind parteneri în acest proiect. Totodată, Banca Naţională a României se implică în fiecare an în săptămâna de educaţie non-formală „Să ştii mai multe, să fii mai bun”. În ultimii doi ani, peste 2.000 de elevi şi tineri din judeţele Mureş şi Harghita au fost cuprinşi în proiectele educaţionale derulate de BNR Agenţia Mureş. După cum observaţi, aceste proiecte le derulăm în colaborare cu Ministerul Educaţiei Naţionale, mai exact la nivel local cu Inspectoratele Şcolare Şcolare din judeţele Mureş şi Harghita, precum şi cu universităţile partenere din cele două judeţe. Mulţumim pe această cale conducerii instituţiilor partenere pentru deschiderea şi sprijinul manifestat pentru dezvoltarea proiectului.

Rep.: De cât timp activaţi în echipa BNR?

M.D.: M-am alăturat relativ recent echipei BNR şi mă bucur foarte mult că am facut acest pas care presupune încununarea unei cariere ca și lucrător de bancă.

Rep.: Care a fost evoluţia dumneavoastră profesională?

M.D.: În ultimii 20 de ani am activat în domeniul bancar. În toată această perioadă am acumulat cunoștinţe solide în activitatea de organizare, contabilitate, audit și nu în ultimul rând o experienţă de mai mult de zece ani de management, elemente necesare conducerii unei agenţii a Băncii Naţionale a României.

3

Rep.: Care sunt satisfacţiile activităţii dumneavoastră de zi cu zi?

M.D.: Satisfacţia muncii împlinite, livrarea rezultatelor aşteptate la cele mai înalte standarde de calitate. Apartenenţa de o echipă de profesionişti în care munca depusă de fiecare membru al acesteia este recunoscută şi valorizată. Colaborarea cu persoane capabile de comunicare, cooperare, orientare către rezultate şi care dovedesc integritate, gândire analitică sau strategică.

Rep.: Care e cea mai mare provocare a funcţiei dumneavoastră?

M.D.: Provocarea permanentă a unui angajat al Băncii Naţionale a României este aceea de a îndeplini obligaţiile ce îi revin în conformitate cu prevederile legale cu maximum de promptitudine şi seriozitate.

Rep.: Ce calităţi credeţi că trebuie să aibă un bancher adevărat?

M.D.: Un bancher adevărat trebuie să fie deschis dialogului, onest şi cumpătat. Bancherul este partenerul de afaceri care deţine cunoştinţele necesare pentru a oferi consilierea de care are nevoie atât mediul de afaceri cât şi populaţia în implementarea proiectelor lor de dezvoltare.

Rep.: Spuneţi vă rog câteva cuvinte şi despre echipa pe care o coordonaţi…

M.D.: Echipa pe care o coordonez este formată din persoane serioase şi profesioniste, care deţin solide cunoștinţe teoretice, stăpânesc tehnicile de analiză cantitativă şi calitativă, au un nivel ridicat de curiozitate intelectuală. Membrii echipei sunt preocupaţi de o pregătire profesională continuă şi de a promova spiritul de seriozitate al BNR. Ei nu precupeţesc nici un efort în a sprijini la nivel local atât mediul de afaceri cât şi cel bancar şi sunt interesaţi de creşterea nivelului de educaţie financiară în rândul tinerilor.

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

VIDEO: Frank Hajdinjak (CEO, E.ON România), în dialog cu sindicaliştii

CEO-ul E.ON România, Frank Hajdinjak, a dialogat vineri, 15 februarie, timp de câteva minute, cu …

Share
Share