107 clădiri din Mureş în pericol maxim în caz de cutremur Administratie
  • alex.toth
  • 0 comentarii
  • 3185 Vizualizări

107 clădiri din Mureş în pericol maxim în caz de cutremur

sus 1Cotidianul Zi de Zi vă prezintă, în exclusivitate, harta clădirilor cu risc seismic din judeţul Mureş, inclusă în „Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Mureş – 2015”, document actualizat de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Horea” al judeţului Mureş şi aprobat în data de 11 septembrie 2015, cu ocazia unei şedinţe de lucru a Consiliului Judeţean Mureş.

Potrivit documentului, la nivelul judeţului Mureş există 107 de construcţii cu risc seismic, din care au fost expertizate tehnic şi încadrate în clasele 1, 2 şi 3 de risc seismic un număr de şapte clădiri. Patru din acestea se află în Târgu-Mureş (trei blocuri de locuinţe pe strada Nicolae Grigorescu 4/A, 4/B şi 4/C şi o fostă cazarmă pe strada Călăraşilor nr. 107-109 – toate încadrate în clasa 1 de risc seismic), două în Târnăveni (un bloc de locuinţe pe strada 22 Decembrie – încadrat în clasa 2 de risc seismic şi trei blocuri de locuinţe din Cartierul Armatei Bl. D4, D5 şi D6 – încadrate în clasa 3 de risc seismic) şi una în Miercurea Nirajului (o Biserică reformată încadrată în clasa 1 de risc seismic).

19 unităţi de învăţământ şi 5 biserici, pe „lista neagră”

În ceea ce priveşte construcţiile de risc seismic situate în judeţul Mureş, acestea sunt evidenţiate în 38 de localităţi. Din cele 107 de imobile, 43 sunt blocuri sau case de locuit, 40 intră în categoria de „clădiri diverse”, 19 sunt unităţi de învăţământ şi 5 biserici.

Cele 19 unităţi de învăţământ care îşi desfăşoară activitatea în construcţii cu risc seismic sunt următoarele: Grădiniţa Crăieşti, Grădiniţa Şeulia de Mureş (Cucerdea), Şcoala Generală Bord (Cucerdea), Grădiniţa Seleuş (Daneş), Şcoala Generală Poarta (Fărăgău), Şcoala Silvică Gurghiu, Şcoala Generală Mura Mare (Gorneşti), Şcoala Generală Primară Catolică Iara de Mureş (Gorneşti), Şcoala Generală Primară Reformată Iara de Mureş (Gorneşti), Şcoala Generală Căpuş – Fânaţe (Iclănzel), Grădiniţa Pănet, Şcoala Primară Cloaşterf (Saschiz), Şcoala Generală Leorinţa (Şăulia), Şcoala Generală Pădure (Şăulia), Şcoala Generală Lechincioara (Şincai), Şcoala Generală Ormeniş (Viişoara), Şcoala Generală Seleuş (Zagăr), Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 19 Târgu-Mureş şi Grădiniţa cu Program Normal Iernut.

La capitolul biserici cu risc seismic, pe lista întocmită de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Horea” al judeţului Mureş se află Biserica Evanghelică din Saschiz, Biserica Evanghelică din Filitelnic (Bălăuşeri), Biserica Reformată din Miercurea Nirajului, Biserica Reformată din Cetatea Medievală Târgu-Mureş şi Biserica din lemn din Reghin.

sus 2

„Alba-neagra” cu bulina roşie?!

O situaţie aparte se înregistrează pe strada Nicolae Grigorescu nr. 4/A, 4/B şi 4/C din Târgu-Mureş, unde domiciliază 93 de locatari. Cu toate că imobilul este încadrat în clasa 1 de risc seismic, se pare că persoane necunoscute au îndepărtat de pe imobil bulina roşie care avertizează cu privire la riscurile existente.

Contactat de Zi de Zi, administratorul Asociaţiei de Proprietari nr. 4, Kovacs Tamas, care are în administrare şi blocul respectiv, a afirmat că bulina roşie se află, totuşi, pe clădire, şi a menţionat că situaţia va reveni la normal datorită unor lucrări de consolidare care se prefigurează a fi realizate în viitor.

Conform Ordonanţei Guvernului 20/1994, articolul 2, alineatul 6, „în vederea avertizării populaţiei din zonele expuse riscului la cutremure proprietarii şi, după caz, administratorii spaţiilor publice cu altă destinaţie situate la parterul şi, după caz, la subsolul şi/sau la alte niveluri ale clădirilor expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic au obligaţia de realizare şi amplasare a unor panouri de înştiinţare în dreptul intrărilor în spaţiile respective în termen de 60 de zile de la data primirii raportului de expertiză tehnică.”

Demersuri pentru finanţarea expertizelor

Mai multe detalii am aflat însă de la Dumitru Rus, preşedintele Ligii Asociaţiilor de Proprietari Mureş, care a oferit informaţii despre modul în care proprietarii au posibilitatea de a-şi consolida imobilul în care locuiesc. „În cazul în care în timp apar fisuri, Asociaţia de Proprietari are obligaţia să facă nişte demersuri, în primul rând să solicite finanţarea expertizei tehnice de specialitate. Aceste aspecte privind riscul seismic sunt reglementate de Ordonanţa Guvernului 20 din 1994. Astfel, primul demers este convocarea unei adunări generale în care se prezintă riscurile cu privire la stabilitatea blocului, la funcţionarea lui în exploatare. După adunarea generală sunt nişte formulare de cereri standard care se depun la autoritatea locală, la Primărie. De aici încep să se facă demersurile, pentru că expertiza tehnică se face cu finanţare de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice”, a declarat Dumitru Rus. „În concret, ceea ce ştiu eu este că în Târgu-Mureş s-au făcut câteva astfel de demersuri pentru finanţarea expertizelor şi unele chiar s-au concretizat, aş aminti aici de blocul din strada Moldovei numărul 4, care a fost şi consolidat între timp, blocul din strada Nicolae Grigorescu 4/A, 4/B şi 4/C, care aparţine de Asociaţia numărul 4, la care s-a făcut expertiza tehnică şi s-au stabilit măsurile de intervenţie care trebuie să se facă şi ar mai fi un bloc din strada Moldovei numărul 28/A pentru care, din câte ştiu eu, autoritatea publică locală a făcut intervenţii pentru finanţarea expertizei şi de asemenea a mai făcut solicitări Asociaţia de Proprietari care administrează blocul de pe strada Moldovei 10/A”, a adăugat Dumitru Rus.

Expertiză finalizată pe Nicolae Grigorescu

Situaţia de pe strada Nicolae Grigorescu este atent monitorizată de preşedintele Ligii Asociaţiilor de Proprietari Mureş, care a dezvăluit că blocul inclus în clasa 1 de risc seismic a fost expertizat, urmând ca proprietarii să aleagă una din cele două variante de intervenţie. „Chiar săptămâna trecută am fost acolo cu reprezentantul Primăriei. La Grigorescu numărul 4 s-a făcut expertiza şi expertul a recomandat două variante. Este o variantă minimală, care presupune lucrări mai simple, în special de subzidire a fundaţiei pentru că acolo este problema. Blocul respectiv a fost construit pe un teren care nu era propice pentru fundare şi atunci a cedat fundaţia şi de acolo vine problema. Şi atunci varianta minimală este de subzidire şi alte mici reparaţii care ar aduce blocul la situaţia iniţială, când a fost proiectat. Ar fi în aceeaşi clasă de risc seismic cu proiectul care s-a făcut în anuu 60. Această variantă minimală costă în jur de 70.000 lei. De reţinut că deşi expertiza tehnică este finanţată din fonduri publice, execuţia propriu-zisă a lucrării de consolidare se face pe cheltuiala proprietarilor. Autorităţile sprijină în sensul că finanţează această lucrare, dar după aceea banii trebuie recuperaţi. Mai este o variantă, mai complexă, care presupune reparaţii capitale, o intervenţie la structura de rezistenţă, fundaţia consolidată, subzidită şi aşa mai departe. Această variantă presupune evacuarea blocului şi recazarea proprietarilor şi costurile acestei intervenţii sunt de circa 2 milioane de lei”, a menţionat Dumitru Rus. „Oamenii trebuie consultaţi să opteze pentru una din variante. În varianta maximală, este o sumă foarte mare. Acolo sunt cam 60 de familii pe cele trei scări şi sigur că recuperarea banilor se face pe o perioadă de 25 de ani. Însă aici trebuie amintit un amănunt important, pentru suma aceasta se face înscriere în cartea de imobil, în partea a treia, astfel că înstrăinarea, în decurs de 25 de ani de la recepţia terminării lucrărilor de consolidare, a locuinţelor proprietate privată a persoanelor fizice din clădirile incluse în programele anuale şi la care s-au executat lucrări de consolidare finanţate prin transferuri de la bugetul de stat este condiţionată de rambursarea integrală a ratelor neachitate, conform evidenţei consiliului local, actualizate la data înstrăinării”, a completat preşedintele Ligii Asociaţiei de Proprietari Mureş.

jos 1

Clădiri de risc din mediul urban din judeţul Mureş

– În Târgu-Mureş: bloc de locuinţe pe strada Constantin Romanu Vivu, blocuri de locuinţe pe strada Nicolae Grigorescu nr. 4/A, 4/B şi 4/C, blocuri de locuinţe pe strada Moldovei nr. 4, 6 şi 28/A, cantina Liceului Pedagogic (strada Mihai Eminescu), Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 19 (strada Gheorghe Marinescu), SC Romarta SA (strada Călăraşilor nr. 12), Biblioteca Teleki (strada Bolyai Farkas), Biserica Reformată (Cetatea Medievală), sediul Arhivelor Naţionale Mureş (strada Crizantemelor nr. 8);

– În Sighişoara: Zidul Cetăţii, Turnul cositorarilor;

– În Reghin: Muzeul Etnografic, Biserica din lemn, sediul Primăriei (parţial), anexă a sediului Primăriei;

– În Târnăveni: blocuri de locuinţe pe strada 22 Decembrie şi în Cartierul Armatei Bl. D4, D5 şi D6;

– În Iernut: Grădiniţa cu Program Normal, Castel medieval Casa Poartă;

– În Miercurea Nirajului: sală de gimnastică, sediul Primăriei, Biserica Reformată;

– În Sângeorgiu de Pădure: bloc de locuinţe.

 

 

 

 

Distribuie:

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Recomandari



Citeste Zi de Zi Online


 

 

 










 

 

 

Print


 





Transilvania Business

ARHIVE

error: Content is protected !!