Home / Sanatate / Politicile de sănătate, în atenţia deputatului Florin Buicu

Politicile de sănătate, în atenţia deputatului Florin Buicu

Distribuie

111Deputatul târgumureşean Florin Buicu, preşedintele Comisiei de Sănătate a Camerei Deputaţilor, a participat luni, 5 octombrie, la lucrările seminarului internaţional cu tema „Resursele umane în sănătate – Dialog asupra politicilor de sănătate”, desfăşurat în incinta Palatului Cotroceni din capitală. Manifestarea a fost organizată de Biroul pentru România al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, iar pe lista invitaţilor s-au aflat reprezentanţi ai autorităţilor din România, experţi şi invitaţi din alte ţări europene, reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii din Republica Moldova şi din Italia, experţi ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, de la Bruxelles, reprezentanţi ai Centrului pentru Politici de Sănătate, consultanţi şi experţi privind politicile de sănătate, Nicolae Bănicioiu – ministrul Sănătăţii din România, dr. Vasile Cepoi – preşedintele Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate, prof. dr. Sorin Mihai Cîmpean – ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, dr. Victor Olsavszky – reprezentant OMS pentru România şi nu în ultimul rând Klaus Iohannis, preşedintele României.

Reporter: Care a fost principala temă de discuţie în cadrul seminarului?

Florin Buicu, preşedintele Comisiei de Sănătate a Camerei Deputaţilor: Într-un cadru frumos reprezentat de Muzeul Cotroceni, discuţiile s-au axat pe situaţia în care ne aflăm, care ar fi propunerile de îmbunătăţire a situaţiei actuale, cu propuneri concrete şi direcţii prioritare de intervenţie pe termen scurt, dar şi pe termen mediu şi lung. În cadrul acestor prezentări, am constatat ceea ce ştie toată lumea, că în ultimii 25 de ani şi mai ales după anul 2007 vorbim de o migraţie a personalului medical, indiferent că sunt medici sau asistenţi medicali din România, către alte ţări europene. În cadrul evenimentului au fost prezentate ţările să le spunem „donatoare” de personal medical şi ţările „primitoare” de personal medical. Concluziile la care s-a ajuns în urma discuţiilor au fost că direcţiile prioritare de intervenţie ar fi necesare pe mai multe planuri.

Rep.: Care ar fi aceste planuri de intervenţie?

F.B.: Au fost discuţii despre planul intervenţiilor legislative şi al reglementării, planul stimulentelor financiare directe şi indirecte la care ar trebui să se recurgă, dar şi despre intervenţii în cadrul sistemului de educaţie şi dezvoltare profesională continuă, precum şi despre o altă categorie de motivare, suport profesional şi personal. După cum am spus, aceste posibile intervenţii au fost grupate pe două categorii, intervenţii pe termen scurt şi intervenţii pe termen mediu şi lung. Aceste intervenţii, ca să vă enumăr câteva dintre ele, ar fi o reunoaştere a diplomei sau a dreptului de practică al medicilor din state terţe din statele non UE, integrarea personalului întors acasă din străinătate prin reducerea poverii administrativ-birocratice. S-a discutat chiar şi de opţiuni de politici guvernamentale printr-o reformă hai să-i spunem a modalităţii de decontare a serviciilor şi aici am prezentat iniţiativa de a deconta separat onorariile medicilor din spitale de serviciile medicale.

Rep.: Ce alte subiecte au mai fost dezbătute?

F.B.: Salarizarea personalului din sănătate a fost la urma urmei unul dintre punctele importante ale întâlnirii şi analiza nivelului de salarizare al medicilor faţă de alte profesii publice în ţările europene, precum şi reaşezarea Legii salarizării pe baze neegalitariste, unul dintre subiectele intens discutate. Ce înseamnă asta? Înseamnă că pornind de la exemple din ţări europene în care să zicem că medicul are raportat salariul sau venitul la salariul mediu din economia ţării respective. Şi am făcut de fapt o analiză a ţărilor europene, dar şi din alte state ale lumii, vorbim de Canada, Japonia, Australia, astfel încât să vedem care este cel mai bun model.

Rep.: În ce ar consta intervenţiile din cadrul sistemului de educaţie?

F.B.: Unul dintre subiectele abordate în cadrul acestei teme, mai exact una dintre soluţiile propuse a fost cea a adaptării numărului de locuri în universităţi, în funcţie de nevoile sistemului, atât la nivel universitar cât şi post-universitar, o adaptare şi o diversificare a sistemului de educaţie, o specializare suplimentară la nivelul asistenţilor medicali, în funcţie de nevoi, astfel încât să putem, pe specialităţi deficitare în zonele cu deficit geografic, să avem un instrument de planificare pe termen lung. O altă intervenţie din punctul de vedere al sistemului de educaţie şi de dezvoltare profesională ar fi atragerea tinerilor medici în rezidenţiat pe post pentru specilităţile deficitare, dar aici trebuie să avem grijă legat de decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru rezidenţii care aveau examen pe post, care nu îşi desfăşurau cei cinci ani de activitate pe postul respectiv şi erau obligaţi să returneze salariile pe care spitalul care a scos postul le-a plătit pe perioada de pregătire. Aici, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a spus că medicul respectiv nu poate fi obligat să returneze acei bani.

Rep.: Dar în ceea ce priveşte examenul de rezidenţiat şi motivarea personalului din domeniul sănătăţii?

F.B.: Un alt subiect a fost reprezentat de posibilitatea ca rezidenţiatul să se poată efectua şi în unităţi medicale de la nivelul Spitalelor Judeţene, dar cu activitate supervizată de către medici sau posibilitatea de acreditare a acestor spitale de către universităţile care organizează exemen de rezidenţiat. La capitolul de motivare, suport personal şi profesional, ne-am gândit inclusiv la plata dintr-un buget al unităţii medicale pentru cursurile de perfecţionare pentru personalul medical din sistem şi aici a apărut o propunere, de a putea acorda un fel de bursă lunară asistenţilor medicali şi medicilor care să aibă o valoare între 50-100 de euro lunar, astfel încât din banii dintr-un an asistenţii medicali şi medicii care sunt obligaţi să aibă ore de educaţie medicală continuă, să poată participa, finanţaţi transparent, deschis, pentru a-şi asigura aceste ore de educaţie medicală continuă. În plus, ce este foarte important, este necesar, şi a fost de acord toată lumea, că este nevoie de o campanie de recredibilizare a personalului medical pentru a schimba percepţia opiniei publice asupra personalului medical. La această campanie la urma urmei ar trebui să participe toate părţile implicate, interesate, nu numai medicii sau asistenţii medicali, ci şi asociaţiile de pacienţi, organizaţiile profesionale, chiar şi unităţile medicale, astfel încât importanţa socială a personalului medical să fie recunoscută.


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Situația epidemiologică a județului Mureș

Distribuie Conform statisticilor furnizate de Direcția de Sănătate Publică (DSP) Mureș, numărul virozelor înregistrate la …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.