Cum stă Târgu-Mureșul la capitolul îngrijiri paliative

Președintele Comisiei de Îngrijiri Paliative din cadrul Ministerului Sănătății, conf. dr. Daniela Moșoiu, a declarat, în cadrul celei de-a VXI-a ediții a Conferinței Naționale de Îngrijiri Paliative, că peste 160 de participanți se află la Târgu-Mureș, în perioada 8 – 10 octombrie, pentru a-și prezenta lucrările și noutățile din domeniu, dar și pentru a trage un semnal de alarmă asupra necesității dezvoltării acestui domeniu.

Conf. univ. dr. Daniela Moșoiu a afirmat că la Târgu-Mureș, serviciile paliative nu sunt prea dezvoltate, conferința aceasta fiind un prilej de a informa comunitatea medicală și populația asupra importanței acestor servicii. „Conferința este a XVI-a conferință a Asociației Naționale de Îngrijiri Paliative și este un moment în care se adună oamenii care fac aceste servicii din țară, pentru a împărtăși ce probleme au avut, ce au reușit să mai facă, deci o parte de sprijin, dar există și o parte științifică, pentru a se informa despre ceea ce există în domeniu la nivel mondial. Ea aduce peste 160 de participanți, iar temele sunt foarte bogate, sunt plenare și ateliere. Avem lucrări, iar colegii noștri prezintă ce au reușit să facă în teritoriu. La Târgu-Mureș, serviciile acestea sunt cumva în mod de pionierat, adică nu sunt deplin dezvoltate, și poate că există o oportunitate să mobilizăm un pic comunitatea medicală și populația că este loc și aici de dezvoltare. Pe de altă parte, este și momentul în care comunitatea medicală a hotărât ca studenților la Medicină să li se includă cursuri de îngrijiri paliative în pregătirea de bază, ceea ce va avea, peste câțiva ani, un impact și vom vedea rezultatele”, a declarat conf. dr. Daniela Moșoiu.

Necesitatea înființării unor ambulatorii de îngrijiri paliative
Aceasta a transmis că se dorește înființarea a 90 de ambulatorii de îngrijiri paliative și 29 de unități noi cu paturi în țară, fiind, în prezent, peste 7% servicii specializate în România. Ea a subliniat că mulți pacienți ajung în spitale, în urgență, în secțiile de terapie intensivă, unde n-ar trebui să fie locul lor. „La momentul acesta, nu există legislație care să acopere desfășurarea acestor servicii așa cum ar trebui. Ceea ce există, în schimb, la acest moment, e o strategie națională care, în noua finanțare venită de la Banca Mondială, și-a găsit o linie de buget. Sigur, lucrurile nu merg atât de ușor în momentul în care vrei să dezvolți un serviciu la nivel național, iar banii prevăzuți prin Banca Mondială își propun, de fapt, să dezvolte 90 de echipe de îngrijiri paliative la domiciliu în țară în 90 de ambulatorii de îngrijiri paliative și 29 de unități noi cu paturi în țară. Pe lângă aceste servicii specializate, și servicii de îngrijiri paliative prin medicii de familie și armonizarea legislației. Pentru a funcționa un sistem coerent trebuie nu numai să ai serviciile, ci ele să poată fi accesate adecvat, finanțate adecvat, să se știe cui se adresează ele, să fie promovate, populația să știe despre ele. Propunerea noastră de finanțare este de 12 milioane de euro pe o perioadă de cinci ani de zile pentru partea de paliație. Noi am spus că avem peste 7% servicii specializate în România, dar unii dintre acești pacienți sunt văzuți oricum de medicul de familie, care știe sau nu să-i îngrijească. Acești pacienți ajung în spitale, în urgență, în secțiile de terapie intensivă, unde n-ar trebui să fie locul lor. Cumva, ei primesc niște servicii, dar care nu sunt neapărat adecvate pentru ceea ce au nevoie”, a explicat conf. dr. Daniela Moșoiu.

Echipă complexă de îngrijire
Președintele Comisiei de Îngrijiri Paliative din cadrul Ministerului Sănătății a spus că este necesară munca în echipă, iar astfel să fie incluși în echipă medicii, asistenții medicali, asistenții sociali, preoții și psihologii, care să ajute bolnavii. „Aceste servicii vizează omul bolnav, nu vizează o boală sau un organ bolnav. Ca să îngrijești un om bolnav care se confruntă cu probleme serioase de sănătate, care are probleme emoționale serioase sau care își pune niște probleme emoționale, sigur că acolo ai nevoie de o echipă, iar ceea ce promovează îngrijirea paliativă este exact această muncă în echipă. Ea nu aparține nici doctorului, nici asistentului, nici asistentului social, ci aparține tuturor împreună: psihologului, preotului, deci în echipa minimă. Are loc Conferința Națională, dar în paralel are loc și o activitate de standardizare a acestor servicii de paliație, iar în echipa minimală noi considerăm că trebuie să fie pe lângă medic, asistent medical, asistent social, preotul, dar și psihologul, pentru că nevoile emoționale sunt majore când te confrunți cu o boală serioasă. Până la urmă, boala este cu impact nu numai pentru pacient, ci pentru întreaga lui rețea socială. Un alt membru important în echipa de paliație este voluntarul”, a precizat conf. dr. Daniela Moșoiu.