Târgu-Mureş, oraşul din care putem învăţa cu toţii

Reprezentanţii Asociaţiei Târgu-Mureş 2021, ONG care are în componenţă Consiliul Judeţean Mureş, Primăria municipiului Târgu-Mureş, Primăria municipiului Sighişoara şi Primăria staţiunii Sovata, au anunţat vineri, 9 octombrie, cu ocazia unei conferinţe de presă organizată în incinta Bibliotecii Teleki, că dosarul pentru depunerea candidaturii municipiului Târgu-Mureş la titlul de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021 a fost finalizat şi depus, în aceeaşi zi, la Ministerul Culturii din România.

„The Learning Hub – Târgu-Mureş”, sloganul proiectului

Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Ciprian Dobre, a arătat că proiectul a fost redactat în aproximativ 70 de zile şi a vorbit apoi despre semnificaţiile acestuia. „A fost cel mai provocator proiect, în care echipele noastre, a Primăriei Târgu-Mureş, a Consiliului Judeţean Mureş, au lucrat până acum. Pe de altă parte, a fost un exerciţiu de comunicare între echipe, a fost un exerciţiu de comunicare şi de împletire a tuturor comunităţilor, a fost poate pentru prima dată în care de la egal la egal cele două majorităţi ale judeţului Mureş şi ale Târgu-Mureşului, majoritatea românească şi majoritatea maghiară, au lucrat împreună pentru ca Târgu-Mureşul să fie Capitală Europeană a Culturii. Proiectul este până la urmă un răspuns la întrebările standard pe care toţi candidaţii la titlul de Capitală Culturală Europeană trebuie să răspundă”, a spus Ciprian Dobre. „Făcut în Târgu-Mureş” este doar un slogan de comunicare, sloganul general al proiectului este „The Learning Hub – Târgu-Mureş” sau „Marosvásárhely – The Learning Hub”, a completat preşedintele Consiliului Judeţean Mureş.

Răspunsul Comisiei Europene va fi dat în perioada 7-10 decembrie, proiectele depuse urmând să fie evaluate de o comisie alcătuită din 12 membri, dintre care doi din România şi zece din alte ţări europene. „Am toată convingerea că vom ajunge pe o listă scurtă, de trei sau patru oraşe”, a afirmat Ciprian Dobre.

Românii şi maghiarii, puternici împreună

Echipa Primăriei municipiului Târgu-Mureş a fost reprezentată de primarul Dorin Florea şi viceprimarul Claudiu Maior. În discursul său, Dorin Florea a felicitat efortul echipei care a conceput proiectul şi s-a arătat optimist cu privire la includerea municipiului Târgu-Mureş pe lista oraşelor finaliste, nu înainte de a vorbi despre Vaidacuta, aşezarea pe care autorităţile intenţionează să o transforme într-un sat al culturii transilvane. „Avem ideea de a porni satul cultural, Târgu-Mureş să ofere acest cadou întregii culturi transilvane şi europene, care să fie locul de întâlnire, de-a locui şi de a-l umple de ceea ce însemană valori europene, într-o locaţie pe care ne-am gîndit să o punem la dispoziţie, e vorba de Vaidacuta. Este şi o transmitere în timp, o legătură între ce a însemnat Târgu-Mureşul, ce a însemnat interferenţa acestor culturi şi ceea ce vrem să transmitem în viitor”, a punctat Dorin Florea. „Întotdeauna am susţinut că românii şi maghiarii împreună reprezintă mult mai mult decât reprezintă alte oraşe”, a adăugat primarul municipiului Târgu-Mureş, care a dat şi un pronostic cu privire la candidatură. „Noi mergem la notă mare, nu mergem să trecem clasa. O să încercăm toţi târgumureşenii, deopotrivă, de la cei mai mici la cei mai mari, să priceapă că este una dintre provocările departe de încrâncenări şi departe de partea urâtă a situaţiilor în care ne scăldăm. Avem un numitor comun, în care să arătăm partea frumoasă a noastră, în văzul Europei”, a precizat Dorin Florea, care a făcut şi un apel către principalele forţe politice locale pentru a conlucra la reuşita proiectului.

Învăţând experimentând diversitatea

Importanţa proiectului pentru prezentul şi mai ales pentru viitorul multicultural al judeţului Mureş a fost subliniată de Csép Eva Andrea, consilier judeţean, care a anunţat, totodată, că bugetul operaţional al proiectului este de 32,5 milioane euro. „Credem că Târgu-Mureş este oraşul din care putem să învăţăm cu toţii. Şi asta ne deosebeşte de celelalte oraşe candidate, pentru că aici avem deja formate nişte ateliere pe care trebuie să le restrângem într-un singur loc. Oraşul va deveni locul în care oameni ai locului sau cetăţeni ai Europei vor învăţa experimentând diversitatea. Vor participa la ateliere de manufacturi, vor învăţa meşteşuguri tradiţionale, vor face experimente artistice contemporane şi antropologice la Vaidacuta şi vor învăţa să facă voluntariat la SMURD. Vrem să creem două centre mari, Centru Internaţional de Arte Performative şi Centrul Digital Transilvania”, a menţionat Csép Eva Andrea. „Precis vom fi pe lista scurtă, pentru că merităm acest lucru”, a mai spus Csép Eva Andrea.

Sighişoara, perlă a turismului european

Rolul municipiului Sighişoara în angrenajul proiectului a fost subliniat de viceprimarul acestei localităţi, Ionel Gavrilă. „De ce Sighişoara? Pentru că merită! Pentru că are această perlă numită Cetatea Medievală, o perlă care nu este numai a Sighişoarei, ci este a judeţului, a Transilvaniei, a României şi de ce nu, a Uniunii Europene. De ce Sighişoara, de ce Cetatea Medievală? Pentru că este unica cetate care este sub monitorizare directă a UNESCO”, a menţionat viceprimarul municipiului Sighişoara. „Privesc cu foarte mare obiectivism că vom fi între cei trei sau cei patru. Doamne ajută!”, a conchis Ionel Gavrilă.

Echipă de experţi

Dosarul de candidatură a fost întocmit de o echipă de experți, dintre care îi amintim pe: Emmanuel Vinchon – project manager Lille – Capitală Europeană a Culturii 2004, project manager Mons – Capitală Europeană a Culturii 2015, Ingra Soerd – project manager Mons – Capitală Europeană a Culturii 2015, Anca Drăgoi – coordonator programe culturale, Institutul Cultural Român New York, prof. univ. dr. Cornel Sigmirean – preşedintele Senatului Universității „Petru Maior” din Târgu-Mureş, David Timiș – specializat în business și management la University of Glasgow și integrare europeană la EM Strasbourg, reprezentantul tinerilor din România la ONU.