Home / Invatamant / Armata, aventură sau disciplină?

Armata, aventură sau disciplină?

Distribuie

baietiiÎntre multele „Zile” dedicate celor mai diverse instituţii sau cauze, Ziua Armatei Române, celebrată în fiecare an la 25 octombrie, iese în evidenţă prin simpatia generalizată de care se bucură instituţia. Militarii români reprezintă în continuare un simbol absolut al curajului şi demnităţii naţionale. În zilele noastre, pe câmpurile de luptă din multe părţi ale lumii, militarii români câştigă respect şi cresc reputaţia României. În aceste condiţii, cât de interesaţi ar fi tinerii mureşeni de cariera militară? Cât de mult iubesc ei instituţia? Sunt ei interesaţi de disciplina riguroasă impusă de carieră sau văd mai degrabă faţeta aventuroasă şi plină de adrenalină a acesteia? Acestor întrebări încearcă să răspundă câţiva elevi mureşeni.

caseta 1„Chiar mă bucur că mi-aţi adresat aceste întrebări. Indiferent că ne referim la momente din trecut, precum eliberarea ultimei bucăţi de pământ românesc în 25 octombrie 1944, sau la participarea din zilele noastre la războiul împotriva terorismului, Armata Română este o instituţie care merită doar respect. Înseamnă curaj şi patriotism. Sunt valori ce ar trebui să transmită un mesaj puternic fiecăruia dintre noi şi de care avem nevoie în societatea noastră pentru a deveni mai puternici ca naţiune. Cred că ne lipseşte armata obligatorie. Dacă s-ar reintroduce chiar începând cu mine, poate că aş fi un pic dezorientat. Ar trebui să renunţ la unele plăceri personale. Sunt convins însă că aş ieşi pe plus. În armată înveţi foarte multe, lucruri utile în viaţa de adult”

Lucian Pop, Colegiul „Transilvania”

caseta 2„De mic sunt pasionat de uniforme, de arme şi echipament militar. Spirit de disciplină, un stil de viaţă sănătos. Ce-i drept implică şi foarte multe riscuri, dacă ajungi pe teatrele de operaţiuni. Părerea mea e că m-aş vedea făcând aşa ceva. Mi-ar plăcea foarte mult. Spirit de aventură, dar şi disciplină. În mod normal rostul armatei este de a stabiliza situaţiile conflictuale. De multe ori armata a reuşit să calmeze situaţii dificile, şi chiar dacă în media nu se spune întotdeauna, în apropierea zonelor de conflict armata a asigurat şcoli pentru copii, spitale. Intervine întotdeauna în orice fel de situaţii de urgenţă, nu doar în cele impuse de crize militare sau războaie. Dacă s-ar introduce stagiul militar obligatoriu nu aş avea nicio problemă. M-aş bucura. Chiar ar fi cazul. Tinerii din ziua de azi nu mai ştiu ce este aia disciplină şi respect.”

Mircea Ormenişan, clasa a XII-a, Colegiul „Unirea”

caseta 3„Pe scurt, armata este acel factor care ţine o ţară unită în situaţii de criză. Intervine de exemplu acum în Siria, în situaţii de criză, unde se intervine constant. Am o părere foarte bună despre armată în general. Despre Armata Română în special la fel de bună. Armata ca instituţie este super. Sunt însă foarte multe probleme de rezolvat. Ştiu că nu stau foarte bine cu echipamentele, dotări, oameni puţini. Aceasta este cred cea mai mare problemă, anume că au scos armata obligatorie. Ar trebui reintrodusă. Dacă eu aş fi primul care ar trebui să facă asta? Aş zice că e bine, chiar dacă ar trebui să renunţ la plete. Aş vedea sincer la fel de pozitiv pentru că te disciplinează, te ajută să te menţii, să înveţi să lucrezi în echipă.”

Dragoş Istvan, filologie, Colegiul „Unirea”

caseta 4„Eu îmi doresc să fac medicina militară. Ştiu că este foarte dificil, antrenamentele sunt foarte grele. Asta pe lângă dificultatea materiilor, a medicinei în sine. Îmi place pentru că am rude care lucrează în armată şi m-au molipsit cu microbul uniformei. Ştiu că un medic militar poate să ajungă aproape de prima linie. De foarte multe ori aşa e. Medicul trebuie să fie în permanenţă prezent şi trebuie să intervină în orice situaţie. Nu mi-ar fi teamă pentru că ştiu că fac bine. Chiar dacă îmi risc viaţa pentru asta, merită. Instituţia armatei de la noi îmi place. Totuşi ştiu că îi lipsesc foarte multe, armament, dotări. Şi salariile sunt mult mai mici. Ştiu că în statele dezvoltate procentul alocat din PIB este mult mai mare decât la noi. De aceea aş prefera să profesez în altă parte.”

Andra Suciu, clasa a XII-a

 

 

 

 


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Editura Edu din Târgu Mureș, sau o poveste despre inovație în educație

Distribuie Privind rezultatele ultimei licitații de manuale școlare pentru clasele I și a II-a, organizată …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.