Caravana “Preț corect la gaze” la Universitatea Petru Maior

Dumitru Chisăliță a făcut estimări pesimiste despre piața gazelor naturale

Specialistul în piața gazelor naturale, Dumitru Chisăliță, a continuat, la Tîrgu Mureș, proiectul Caravana “Preț corect la gaze”, prin care își propune o informare a consumatorilor despre ce înseamnă piața, care sunt perspectivele și cum putem obține prețuri mai bune pentru consumul de gaze naturale. Prezentarea a avut loc în Aula “Tudor Drăganu” a Facultății de Științe Economice, Juridice și Administrative.

Liberalizarea pieței gazelor naturale a plecat la drum, acum 10 ani, cu 10 motive care justificau acest deziderat. Acestea erau: preț mai mic pentru consumatori, reducerea costurilor la nivelul societăților, protejarea consumatorilor, eliminarea subvențiilor, creșterea profesionalismului, creșterea productivității, creșterea siguranței în funcționare, eliminarea influențelor politice, înființarea unei instituții independente care să activeze pe piața gazelor și un nivel minim de securitate energetică pentru români. “Din păcate, constatăm împreună după 10 ani că practic niciunul din aceste deziderate nu s-a atins”, a subliniat mai departe Dumitru Chisăliță vorbindu-le participanților de la Universitatea Petru Maior care s-au arătat interesați de această temă spinoasă.
Prețul gazelor naturale s-a dublat în ultimii 10 ani de zile ceea ce a determinat o reducere puternică a consumului, respectiv acesta s-a redus cu 5 miliarde de mc. De asemenea, la scăderea consumului a contribuit și creșterea tarifelor de transport, care au crescut cu 15 dolari pe 1000 de mc, precum și creșterea tarifelor de distribuție care s-au majorat cu circa 54 de dolari în perioada analizată.
Cauza, a spus-o franc Dumitru Chisăliță, au fost abordările populiste, care nu țineau seama de realitățile pieței, ceea ce au determinat scăderea consumului concomitent cu creșterea tarifelor.
Previziunile specialistului arată că, dacă se menține aceeași stare de fapt, cantitatea de gaze naturale transportate va scădea până în 2019 cu încă 1,5 – 2 miliarde de mc ceea ce va implică, în mod direct, creșterea tarifelor de transport cu 12,5 dolari pe 1000 de mc, respectiv o creștere a tarifului de distribuție cu 30 de dolari 1000 de mc. La fel va fi și în ceea ce privește tariful de înmagazinare.
De ce apar aceste creșteri de tarife? Simplu, furnizorii au costurile fixe cu rețeaua, și anume costurile cu investiția inițială – creditele contractate pentru execuția rețelei -, la care se adaugă costurile operaționale – licențe, taxe, salarii, energie, pază etc. Dacă aceste costuri erau raportate la o cantitate de 18 miliarde de mc în 2003, care era transportată, însă au fost menținute aceleași costuri la o cantitate mai mică transportată, astfel că în mod firesc au crescut tarifele.
Dumitru Chisăliță a prezentat ceea ce numește, pesimist, spirala morții, spirală determinată de creșterea administrativă a prețurilor care a generat scăderea consumului care a dus la creșterea tarifelor și de aici creșterea prețului și de aici, bineînțeles, scăderea consumului și tot așa. La ce va duce acest lucru? La creșterea majoră a prețurilor și, în final, la colaps pe anumite distribuții, spre exemplu, pentru că nu vor mai avea cum să suporte prețurile mari consumatorii.

Ce se poate face?

Dumitru Chisăliță a oferit ca soluție creșterea gradului de utilizare eficientă a sistemului de transport, ceea ce ar însemna scăderea cu până la 35 % a tarifului de transport. De asemenea sunt o serie de metode care pot determina scăderea costurilor care se reflectă în prețul final al gazelor naturale, și anume o restructurare a sistemului – reengineering a lui. Apoi, pot fi reduse taxele percepute pentru licențe, redevențele și alte asemenea cheltuieli din zona impozitării.
Aceleași măsuri se pot aplica și în sistemul de distribuție.
Dacă vor fi aplicate aceste măsuri, în 2019, când se va încheia calendarul de liberalizare la consumatorii casnici, prețurile la gazele naturale nu vor crește semnificativ. “Nu mă aștept în 2019 să scadă prețul, părerea mea este că va crește, dar una este să crească cu 1-2 % și alta cu 25 %. E o diferență fantastică”, a afirmat Dumitru Chisăliță.

Preț corect la gaze

Și ajungem la subiectul central al caravanei: prețul corect la gaze. Acesta ar fi putut fi obținut odată cu liberalizarea pieței pentru consumatorii non-casnici, dacă informațiile ar fi fost diseminate în piață și acești consumatori ar fi cunoscut condițiile în care își pot schimba furnizorul și clauzele din contracte pe care nu trebuie să le accepte – cum sunt tarifele de rezervare de capacitate la o valoare ridicată, forța majoră extinsă și altele.
Astfel, Legea 123 din 2012 îi permite consumatorului să își schimbe furnizorul în 3 săptămâni, fără să i se pună nicio condiție și chiar dacă are încă obligații restante către acesta. În cazul în care furnizorul dă faliment, prin efectul legii, se numește un furnizor de ultimă instanță, adică un consumator nu rămâne fără gaz în plină iarnă, spre exemplu.
De asemenea, furnizorul trebuie să îi înmâneze consumatorului consumul pe ultimii cinci ani, din fiecare lună.
Ar mai fi multe de scris pe această temă, însă sfatul nostru este: informați-vă și luați-vă un jurist sau un consultant bun atunci când negociați un contract și, probabil, o să reușiți să vă reduceți costurile cu energie.
Ligia VORO

Cum arată piața?

Pe piața reglementată, prețul, deși subvenționat, este mai mare decât cel de pe piața concurențială, a spus mai departe specialistul, după ce a prezentat cele două tipuri de piețe funcționale în România. Un paradox, consideră Dumitru Chisăliță, ceea ce însă generează profituri mult mai mari pentru jucătorii din piața reglementată, însă pierd consumatorii finali, producătorii și statul român și, implicit, toți cetățenii deoarece nu beneficiază de taxele și impozitele pe care le-ar încasa dacă furnizorii ar fi în piața concurențială.
În schimb, companiile de pe piața reglementată au un profit garantat de 7 %, la care se adaugă un altul obținut din externalizarea anumitor servicii, care ajunge undeva la 12 %, ceea ce înseamnă un profit cumulat de aproape 20 %.