Home / Cultură / Mariana Cheţan, întâlniri memorabile pe tărâmurile literaturii

Mariana Cheţan, întâlniri memorabile pe tărâmurile literaturii

Distribuie

111Cotidianul Zi de Zi continuă prezentarea „noului val” de scriitori şi critici literari din judeţul Mureş, episodul de astăzi fiind dedicat autoarei volumului „Ștefan Aug. Doinaș. Ipostaze ale operei: evocări, proză, teatru, aforisme”, Mariana Cheţan.

Profesorii clujeni

„Lucrez în prezent ca profesoară la Colegiul Național „Unirea” din Târgu-Mureș și sunt absolventă a Facultății de Litere de la Universitatea „Babeș-Bolyai”din Cluj. Trebuie să recunosc faptul că generația mea a prins o perioadă de aur a Filologiei clujene, căci e într-adevăr o șansă aceea de a îi avea la catedră pe Ioana Em. Petrescu, Liviu Petrescu, Ion Pop, Mircea Zaciu, Ion Vlad, Doina Cornea, Carmen Vlad, Mircea Muthu, D. D. Drașoveanu, G. G. Neamțu, Ion Șeulean sau Octavian Șchiau! Fascinație este cuvântul care ar putea circumscrie starea de spirit (a mea și a colegilor) în fața avalanșei de informații și a universului literar și lingvistic deschis de profesori…

Colegii noștri din anii mai mari vehiculau tot felul de zvonuri despre ceea ce urma să ni se întâmple la examenele care promiteau să fie teribile, căci acești „monștri sacri” erau exigenți cu ei înșiși în primul rând și apoi, desigur, cu studenții lor… Seminariile doamnei Ioana Em. Petrescu au fost incredibile incursiuni în universul eminescian și dacă am descoperit valențe poetice cu totul noi, precum și un Eminescu nealterat de șabloanele epocii, acestea i s-au datorat acestei minunate și pasionate profesoare; criticul Liviu Petrescu ne-a deschis mintea către marea literatură americană, franceză ori rusă, având acea noblețe a spiritului superior care știe să valorizeze tinerii, determinându-i să aibă încredere în ei înșiși; poetul și criticul Ion Pop avea în abordarea literaturii nu numai rigoare a demonstrațiilor, ci și calitatea de a configura modele coerente și viabile, astfel încât totul căpăta limpezime și sens…

Pe urmă examenele au venit și au trecut, (așa ca toate probele cu care te mândrești o vreme că le-ai trecut cu bine) și apoi s-au așezat în rândul altor examene mai mari sau mai mici ale vieții. Ceea ce persistă însă este gândul statornic de a fi avut norocul să fiu o vreme alături de personalități de excepție, rămase definitiv repere profesionale și umane.

Experiența mureșeană

Mai târziu, perioada studiilor doctorale de la Facultatea de Litere a Universității „Petru Maior” a reprezentat o provocare în sensul bun al cuvântului, deoarece a fost o vreme a unor acumulări cantitative și calitative; am regăsit efervescența spirituală a unor colocvii, conferințe, simpozioane, dar și (desigur!) emoțiile evaluărilor periodice, ale examenelor din diferite etape. Au fost apoi profesorii cărora le-am admirat implicarea și profesionalismul: în repetate rânduri am avut ocazia să constat ce admirabilă „enciclopedie” literară este criticul Cornel Moraru, am constatat complexitatea, temeinicia și acuratețea informației din modul elevat în care profesorul Iulian Boldea ne expunea la cursuri temele literare iar renumele domnului Al. Cistelecan („exigent” și „precis în diagnostic”) s-a confirmat în fructuoase sugestii pentru cercetare, astfel încât i-am urmat îndemnul de a îndrăzni să căutăm căi nebătătorite (îndemnul formulat de către dânsul a fost, desigur, în manieră personală: „Și să nu fiți cuminți!”)…”

DIGITAL CAMERA
 

Alte întâlniri memorabile

„Volumul „Ștefan Aug. Doinaș. Ipostaze ale operei: evocări, proză, teatru, aforisme” pe care l-am publicat la Editura Junimea în 2015, are la bază teza de doctorat întocmită sub îndrumarea domnului profesor univ. dr. Iulian Boldea și susținută la Universitatea „Petru Maior” din Târgu-Mureș.

Cercetarea pe care am întreprins-o în vederea redactării tezei de doctorat mi-a prilejuit, de asemenea, alte întâlniri memorabile pe care le consider momente privilegiate ale existenței mele.

Sursele de documentare utilizate mi-au permis înțelegerea aprofundată a unor aspecte legate de existența Cercului Literar de la Sibiu și a prezenței lui Doinaș în rândurile cerchiștilor, în această privință extrem de utilă fiind consultarea Arhivei Cercului Literar de la Sibiu-Cluj, intermediată de un foarte bun cunoscător al frământatului relief reprezentat de istoria cerchistă, domnul Dan Damaschin. Informații deosebit de prețioase am obținut, de asemenea, și prin intermediul unor personalități care promovează constant opera și memoria scriitorului: doamna Alina Ledeanu, directorul revistei „Secolul 21”, doamna Zorina Regman, soția cunoscutului critic cerchist Cornel Regman, domnul Virgil Nemoianu, exeget al operei doinașiene și comentator al activității scriitorului, domnul Ștefăniță Regman, cărturar devotat memoriei cerchiștilor și cercetător pasionat al arhivelor, cu toții buni cunoscători ai istoriei scrise și nescrise a Cercului Literar, ai vieții și ai creațiilor membrilor acestuia, cărora li s-a adăugat promotorul transdisciplinarității, vizionarul gânditor Basarab Nicolescu, ce a purtat o perioadă un fructuos schimb epistolar cu Doinaș; generozității intelectuale a acestor persoane li se datorează în bună parte elementele de noutate aflate în acest volum.”

CASETA 3 CARTEA

Cartea „Ștefan Aug. Doinaș. Ipostaze ale operei: evocări, proză, teatru, aforisme”

„În ce privește creația lui Ștefan Aug. Doinaș, zona generos valorizată de către exegeză a fost poezia, celelalte ipostaze ale operei cum sunt scrierile în proză, evocările, teatrul, cronicile dramatice, eseurile dedicate traducerii fiind mult mai puțin cercetate ori existând chiar părți ignorate nu numai de studiile dedicate scriitorului, ci chiar de către monografiile privitoare la acest aspect: aforismele, fragmentul de roman publicat chiar în luna morții scriitorului sau unele forme diaristice.

Cartea „Ștefan Aug. Doinaș. Ipostaze ale operei …” reține o parte din aspectele cercetate în teza de doctorat, și anume portretele făcute de Doinaș unor profesori și unor prieteni cerchiști (în volumul „Evocări”), fațete ale prozei ficționale (proze din volumul „T de la Trezor”), fragmentul de roman „Kilometrul zero” (lucrare publicată în revista „Familia” în chiar luna morții scriitorului, operă aproape necunoscută), corespondența lui Doinaș cu Basarab Nicolescu (segment prezentat pentru prima oară) și transfigurarea estetică a unor concepte ale transdisciplinarității în prozele sale (tot element de noutate), tragedia Brutus și fiii săi și noțiunea de tragic în viziunea lui Doinaș; în comentarea aforismelor lui Doinaș (segment necunoscut chiar și unor apropiați ai scriitorului amintit!) am realizat inițial un tablou comparativ între scrierile membrilor Cercului Literar de la Sibiu și, în acest scop, am întocmit, acolo unde nu am găsit, antologii de aforisme extrase din opera celorlați autori (inclusiv din scrisori). Am corelat două lucrări, aforismele din 1987 Anul aforistic precum și considerațiile din Micro-jurnal anti-jurnal pentru a argumenta faptul că, în opinia lui Doinaș, opera certifică existența iar a scrie este un mod de a ființa, aforismele sale fiind de fapt un jurnal de idei literare, filosofice, morale și politice.

Alte elemente de noutate ar fi conceptul de discurs mixt, teoretizat în mod repetat de către Doinaș, noțiune pe care am aplicat-o la însăși opera scriitorului, argumentând consubstanțialiatatea la nivelul conținutului și al expresiei poematice, prozastice, dramatice și aforistice, precum și o înnoire a perspectivei din care este văzută personalitatea lui Ștefan Aug. Doinaș, prin înfățișarea, în primul capitol, a modului în care paratopia spațială (din perioada de început a comunismului) devine o paratopie identitară.

Chiar dacă proza, teatrul, evocările și aforismele nu pot concura, valoric, cu poezia și eseurile doinașiene, ele sunt manifestări ale aceleiași sensibilități scriitoricești care a găsit doar limbaje diferite pentru a se exprima, iar discursul mixt, teoretizat de către scriitor, constituie chiar o expresie a substratului indistinct ce alimentează toate laturile operei. În lucrările în proză se regăsesc ecouri din eseuri și din poezie, aforismele și evocările sunt și ele infuzate de lirism ori de discurs abstract sau explicativ, în tragedie există transferuri conceptuale din teza de licență despre tragic, astfel încât, la o privire atentă, fiecare ramură își arată viguroasa racordare la întreg și notabila contribuție la constituirea ansamblului.”

 

 

 

 


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

VIDEO. ”Lumea e aproape”, cu jurnaliștii Lacrima Balint și Aurelian Grama

Distribuie Directorul fondator al cotidianului Zi de Zi, jurnalistul Aurelian Grama, a participat, în urmă …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.