Turismul internațional și terorismul

La amurgul zilei de vineri un val de sânge a pătat Franța. Șase atentate teroriste, coordonate, au zguduit Parisul și au alarmat opinia publică internațională. La prima impresie bilanțul evenimentelor numără peste 120 de persoane decedate. Aceste atentate vin la scurt timp după incidentele din Egipt, în care o aeronavă civilă rusească a fost doborât de ceea ce pare a fi un atac terorist care a curmat viața a 300 de persoane, de evenimentele din Ankara soldate cu peste 104 victime sau de cele din Tunisia unde 38 de turiști au fost uciși pe plajă.

Evenimentele din acest an au demonstrat ca trebuie să dăm dovadă de mult discernământ când alegem o anumită destinație turistică. Principala problemă care trebuie să ne-o punem este asupra securității personale, a pericolelor vizibile sau mai puțin evidente care stau pitite la colț și care pot să iasă din acel con de umbră în orice moment. O problema fierbinte în momentul de față este terorismul și modalitățile în care se manifestă. Nimeni, nici o organizație, nici un stat sau nici o structură de securitate nu a oferit o cheie a succesului în combaterea lui și protejarea civililor. Statele din Occident, Orient sau Africa se dovedesc a fi la fel de ineficiente în combaterea atacurilor de acest tip.

Dar ce trebuie să știm este că ele nu sunt acțiuni aleatorii, ele vizează un obiectiv, fie răzbunare, fie acapararea opinie publice internaționale. De exemplu cazul aeronavei din Egipt înclină spre răzbunare. Evenimentele actuale apar pe fondul intensificării acțiunilor militare asupra Statului Islamic. Care a fost ținta? O aeronavă a ultimei forțe venite în zonă pentru a încerca o pacificare prin focul armei: Rusia. Va fi doar Rusia? Cu siguranță nu, vor fi vizate si alte state. Și vedeți cum la scurt timp a urmat Franța, un alt stat care susține cu forțe armate intervenția împotriva Statului Islamic.

Ar trebui să ne mire aceste situați? Ei bine nu. Cazul avionului doborât în Ucraina, MH17 indică faptul că survolarea spațiilor cu conflicte militare reprezintă o problemă. Deși este dezirabilă ocolirea acestor zone companiile aeriene survolează uneori state conflictuale din motive financiare.

Tunisia, Egipt demonstrează că pe fondul instabilității politice datorate unui export democratic eșuat, la care se adaugă extremismul fundamentat religios, asigurarea securității este relativă și conjuncturală. In Franța turiștii au fost daune colaterale, în Egipt și Tunisia turiștii au fost ținta atacului.

Ce ar trebui să facem? În primul rând să urmărim pagina Ministerului Afacerilor Externe (MAE) privind alertele de călătorie. Problema cu aceste alerte e ca ele apar după producerea evenimentelor. Poate MAE ar trebui sa adopte o atitudine pro-activă prin publicarea unor atenționări privind posibile situații periculoase înainte ca acestea să devină evidente.

O altă soluție e să vă documentați foarte bine despre situația politică din zona unde urmează să va deplasați.

O ultimă soluție pe care o propun privește activitatea societăților care comercializează servicii turistice. Cum ar fi dacă ele ar informa clientul corect privind avantajele și dezavantajele locației. Despre pericolele la care se expune turistul și cum poate să le evite. Oare am putea să o vedem ca o dovadă de încredere și profesionalism?

Lector univ. dr. Mihaela BOLOŞ