Home / Politic / 1 Decembrie 1918… și s-a făcut Unirea cea Mare

1 Decembrie 1918… și s-a făcut Unirea cea Mare

Distribuie

maniu 1Deschisă la 1 decembrie 1918, cu participarea a 1.228 de delegați aleși și a peste 100.000 de oameni veniți din întreaga Transilvanie, Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia a reprezentat – așa cum spunea fruntașul memorandist Gheorghe Pop de Băsești – “piatra fundamentală a fericirii neamului românesc”. Prin glasul fruntașului politic Vasile Goldiș a fost supusă aprobării de către Adunarea Națională, Rezoluția Unirii, cea care proclama în fapt ”unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii, cu România”. O veche aspirație românească se concretiza atunci și acolo prin exprimarea liberă a voinței populare, ea căpătând mai târziu și consacrare juridică prin Tratatele politice încheiate în cadrul Conferinței de Pace de la Paris, dintre anii 1919-1920.

Art. 1  – Regatul României este un stat național, unitar și indivizibil.

Art. 2 – Teritoriul României este nealienabil. Hotarele statului nu pot fi schimbate sau rectificate decât în virtutea unei legi.

Art. 5 – Românii, fără deosebire de origine etnică, de limbă sau de religie, se bucură de libertatea conștiinței, de libertatea învățământului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor, de libertatea de asociație și de toate drepturile stabilite prin legi”.

(Constituția României din 1923)

Ferdinand I Întregitorul (1918-1927)

Fiul fratelui regelui Carol I, Ferdinand a devenit succesor la tron prin ”pactul de familie” semnat la 18 mai 1881. Avea o bună cultură generală, vorbea 5 limbi străine și era pasionat de botanică. În 1893 s-a căsătorit cu Maria, fiica ducelui de Edinburgh și nepoata reginei Victoria a Marii Britanii și a țarului Alexandru al II-lea al Rusiei. S-a comportat exemplar, atât pe timpul războiului, cât și după fiind un om dedicat pe deplin muncii în folosul țării și a națiunii sale. A militat cu consecvență pentru unire. Pe data de 15 octombrie 1922, regele Ferdinand și regina Maria au fost încoronați ca suverani ai României întregite, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Alba Iulia, în catedrala Reîntregirii.

Ion I. C. Bratianu (1864-1927)

A fost unul dintre făuritorii României Mari, cel mai de seamă continuator din familie al operei părintelui său, Ion C. Bratianu. De profesie inginer, și-a obținut diploma la Paris, în 1889. A intrat în politică la 31 de ani, remarcându-se în acest domeniu în perioada 1895-1927 și servindu-și țara ca prim-ministru de mai multe ori (1908-1910; 1914-1918; 1918-1919; 1922-1926; 1927). Lider al PNL (1909-1927), a determinat o schimbare în activitatea partidului său susținând două reforme, electorală și agrară (1913) și a reprezentat cea mai importantă personalitate politica a primului deceniu interbelic. De-a lungul carierei sale politice s-a pronunțat și a acționat pentru înfăptuirea unui stat democratic, constituțional. S-a bucurat de prețuirea regelui Ferdinand I având o mare influență în adoptarea actului de succesiune la tron și în stabilirea membrilor regentei. Numit și Sfinxul de către contemporani, Ionel Bratianu a rămas în conștiința românilor ca fiind modelul politicianului desăvârșit, apărător al idealurilor de libertate și susținător al intereselor naționale românești în orice împrejurare.

Iuliu Maniu (1873-1953)

Una dintre marile personalități politice ale României, numărându-se printre conducătorii mișcării naționale din Transilvania, făuritori ai unirii. Și-a început cariera politică o dată cu alegerea sa ca deputat în Parlamentul Ungariei, unde a militat pentru obtinerea de drepturi egale pentru români. Participant la evenimentele de la 1 decembrie 1918, Iuliu Maniu a fost ales președinte al Consiliului Dirigent din Transilvania. A devenit totodată și șeful Partidului Național Român (PNR), care a adoptat ca program Rezoluția de la Alba Iulia. Maniu a fost preocupat de respectarea acestui document și de includerea lui în Constituție. Între 1918-1926 a deținut șefia PNR, iar între 1926-1933 a deținut șefia Partidului Național Țărănesc, creat prin fuziunea PNR cu Partidul Țărănesc condus de Ion Mihalache. S-a opus regimurilor dictatoriale care au existat în România între 1938-1944, colaborând cu regele Mihai I în pregătirea evenimentelor de la 23 august 1944. S-a opus de asemenea satelizării României de către URSS și ascensiunii la putere a Partidului Comunist. A fost arestat în 1947 și a murit în detenție, în închisoarea de la Sighetul Marmației, în februarie 1953.

Nicolae BALINT

 


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Claudiu Maior (PSD), venit de 540 lei/lună, doar din indemnizația de consilier local, în ultimii doi ani declarați

Distribuie Fostul viceprimar Claudiu Maior, în prezent consilier local în Consiliul Local Târgu Mureș, a …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.