Share

Home / Agricultura / Peter Hurley : ”Esența României izvorește din zona rurală!”

Peter Hurley : ”Esența României izvorește din zona rurală!”

12295341_112615142439321_171859585153470947_nScrisoare deschisă către Dacian Cioloș, Prim-ministru al României, cu ocazia zilei de 1 Decembrie 2015

Domnule Prim-ministru,

Numele meu este Peter Hurley. Sunt irlandez. Trăiesc în România de 22 de ani. Sunt fondatorul Asociației Interculturale de Tradiții din anul 2009. În ultimii șase ani am fost implicat în proiecte civice de promovare a României rurale pentru care în 2011 am fost decorat cu Ordinul Național pentru Merit. În 2012 am fost Director de Promovare în cadrul Unității de Sprijin al Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală, fiind responsabil de încurajarea cooperativelor agricole, turism rural și produse tradiționale. În ultimii ani am stat de vorbă cu sute de săteni.

Vă respect ca profesionist pentru că ați dus un mandat ca și Comisar European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală. Ați fost primul Comisar European român și ați creat o impresia foarte pozitivă oriunde ați fost în Europa. Vă felicit pentru asta!

Dar pentru rezultat, nu pot să vă felicit. Pentru țăranii români, consider mandatul dumneavoastră ca și comisar un eșec. Ați plecat să faceți reforma și v-ați întors cu aceeași trusă, doar cu câteva unelte în plus.

Nu asta fusese sarcina.

Poate nu va fi niciodată o reformă în Politica Agricolă Comună, însă asta nu vă scutește pe dumneavoastră de responsabilitate în fața celor 9 milioane de români care trăiesc în 4 milioane de mici gospodării țărănești, majoritatea în subzistență, ci din contră vă obligă la mai mult.

Uniunea Europeană, înainte de aderarea României, avea 8 milioane de fermieri, cu România încă 4 milioane. Atunci parcă auzeam vocile fermierilor francezi:

Oh, aoleou! Ce va fi dacă țăranii români vor ieși în stradă cerând drepturile lor precum și noi ni le-am cerut pe ale noastre!?”

Adică, mai explicit, ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi ieșit în stradă, scandând ceva de genul:

Noi, fermierii români și maghiari, urmașii părinților și strămoșilor noștri, care locuim în partea acesta a Europei de cel puțin o mie de ani, am ținut prima linie a Europei în fiecare luptă a Occidentului, ultima fiind cea de 50 de ani împotriva comunismului și totalitarismului, asigurând prin sacrificul nostru stabilitate pentru milioane de fermieri europeni pe tot parcursul istoriei.

Și acum, când, în sfârșit, ne reunificăm cu vechea familie a Europei, ne trezim cu piețele închise, ne confruntăm cu un sistem agro-industrial foarte bine pus la punct, care se întinde din Portugalia până în Germania, din Danemarca până în Italia, care timp de 50 de ani, a beneficiat de un ajutor de Stat prin Politica Agricola Comună (PAC fiind 50% din întregul buget european), timp în care noi eram ori colectivizați forțat, ori eram lăsați de izbeliște în zonele montane.

Acest sistem agro-industrial pan-european ne depășește din toate punctele de vedere: tehnologic, financiar, marketing, legislativ, logistic, educațional, infrastructural, experiential, cultural.

Culmea culmilor, mai recent, cei care ne reprezintă politic – deja complici de 25 de ani într-un proces de destrămare a țării – acum ne-au pus în vânzare și la propriu, nu doar la figurat, și acum frații noștri din marea familie de agricultori europeni pot cumpăra cel mai fertil pamânt din Europa cu un preț de nimic, pentru că noi nu avem unde și cui să mai vindem produsele noastre.

E corect așa? Asta înseamnă Europa?

Nouă nu ne trebuie doar subvenții pe hectar comparabile cu subvențiile celorlalți fermieri europeni. Nouă ne trebuie un plan concret de investiție masivă bazat pe nevoile reale din teren prin care ne dați o șansă să recuperăm timpul pierdut. “Timpul” înseamnă 50 de ani, dacă nu mai mult: drumuri, servicii sociale, infrastructură, educație, cofinanțare, cooperare.

Negocierile nu trebuie incepute cu:

Cât de puțin la sută din PAC cedăm României ca ultima intrată în club?”, ci mai degrabă cu:

Acceptăm o datorie morală – care depășește PAC-ul – să sprijine reconstruirea României Rurale astfel încât cei care au rezistat sute de ani în ceea ce astăzi este ultima civilizație autentică rurală a Europei, să se poată depăși sărăcia deseori cruntă cu care se confruntă; să se ridice cu demnitate după 75 de ani de comunism și o tranziție inimaginabil de grea, încât să poată merge mai departe, să contribuie la rândul lor în dezvoltarea Europei.

Nouă ne trebuie un “Plan Marshall” – nimic mai puțin – pentru România Rurală. Un plan care o să ne pună la lucru acasă și nu unul care ne obligă să părăsim câmpul.”

************

Lucrurile merg și mai rău pentru locuitorii României Rurale.

În noul PNDR, micii producători, țăranii, sunt aproape abandonați de orice sprijin, în favoarea “agri business-ului”, adică cei cu acces la bani, la consultanță, la cofinanțare, la piață.

Doamne ferește, nu am nimic împotriva “business-ului”. Avem nevoie de el, și el are nevoile lui. Oricine care investește (cinstit) în România merită o medalie. Loc este pentru toți în “Grădina Maicii Domnului”. “Business-ul” în general – “agri-business-ul” la fel – este mai organizat și mai capabil să dirijeze politici. Repet, nu am nimic împotrivă, doar dacă este în detrimentul celor mici, neorganizați, izolați, subechipați și neinformați.

Pe scurt, PNDR 2014-2020 va fi un “non-event” pentru marea majoritate a oamenilor care trăiesc în România Rurală. Ei nu vor beneficia de el. Nu va avea un impact pozitiv în lupta cu sărăcia. Nu va avea un impact semnificativ asupra nivelului de servicii sociale sau al infrastructurii pentru 90% din cetățenii care trăiesc în cele 12.000 de sate.

Tendințele negative se vor exacerba fără replică pentru că PNDR 2014-2020 este o picătură într-un ocean de nevoi ignorate de mai multe decenii.

De zece ani, mărturisim exodul cataclismic al României Rurale, precum este cazul lui Burnar Tănase, ultimul olar în stil dacic din satul Săcel din Maramureș, care acum pune “topping” pe pizza la un restaurant studențesc în Munich, care îmi zicea: “Pentru prima dată în viața mea sunt apreciat pentru ceea ce fac!”

************

Trăim cu speranța că nu totul este pierdut, ca în al treisprezecelea ceas se poate iniția o evaluare a realității din teren și măsuri corespunzatoare.

Și, cum Dumnezeu nu închide o ușă fără a deschide o fereastră, poate rolul dumneavoastraă în acest moment prielnic este de a servi România Rurală ca Prim-ministru, cum nu i-ați putut servi ca și Comisar European.

Puteți fii patriotul perfect pentru România Rurală în momentul de față!

Spre deosebire de toți predecesorii dumneavoastră nu sunteți intimidat în niciun fel de Bruxelles. Sunteți cu capul și cu urmerii mai sus decât toți antemergătorii dumneavoastră. Sunteți primul Prim-ministru al României cu o credibilitate autentică, de la egal la egal, la cel mai înalt nivel european.

Nu îmi imaginez că aveți o baghetă magică, dar sunt sigur că puteți să binecuvântați o inițiativă de schimbare pentru România Rurală care va avea impact.

Am fost întrebat: “Ne trebuie un irlandez să ne spună asta?”

Iertați-mă că vă spun un adevar: sunteți un popor abrutizat. După 50 de ani de comunism și o decapitare a neamului, urmată de 25 de ani de fărădelege sălbatică încercați să vă creșteți un cap nou. Nu stiți ce drepturi vă aparțin.

Luna trecută contabila mea s-a întors de la o înmormântare de la țară. Vărul ei de 40 de ani a căzut între căruță și cal. Calul s-a speriat și a luat-o la fugă. El era prins cu mâna de căpăstru calului și nu a putut scăpa. A fost târât și călcat în picioare 200 de metri. Cel mai aproape spital este la 12 km distanță dar care nu are ambulanță. A zăcut două ore pe un drum național așteptând o ambulanță de la Craiova, la 72 de km să îl ducă acei 12 km. Omul a murit lăsând în urmă soția și cele patru fete între 10 și 17 ani. O familie care deja trăia la limita supraviețuirii a pierdut tatăl, soțul și sursa lor de subzistență.

Poate murea oricum, dar poate nu. Nici el, nici soția lui, nici copiii lui nu au avut drepturile fundamentale respectate nici în viață, nici în moarte, și cel mai trist, mai mult decât sigur, nici în dezastrul cu care se va confrunta familia de acum încolo.

Victime ca ei, oameni abrutizați, sunt zilnic peste tot în țară.

Oamenii sunt așa de abrutizați încât nu se pot apăra în fața unui Consiliul Local al unei comune, nicidecum în fața unui guvern, unui PAC, unei politici, unei instituții europene.

Răspunsul: “Da, ne trebuie un irlandez, … și un francez, … și un neamț, … și un român!”

Datorită a 60 de astfel de victime în Clubul Colectiv ați ajuns Prim-ministru. În primul rând sunteți Prim-ministrul lor și al famililor lor, alături de toate victimile corupției, sărăciei și nepăsărarii din ultimii ani.

Esența României izvorește din zona rurală!

Deschideți-ne drumul în Europa pentru un “Plan Marshall” pentru România Rurală!

Veți fii sprijinit din toate părțile!

Daca vă spun doar eu, ignorați-mă, dar cred că scrisoarea mea către succesorul dumneavoastră, Comisarul Phil Hogan, în martie 2015 a fost citită de o sută de mii de români, având 70.000 de accesări li 34.000 de “Like”-uri.

Cu respect

Peter Hurley

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

20 de milioane de euro pentru fermierii mureșeni, prin Fundația Pro Economica

Comuna Deda a deschis joi, 21 noiembrie, seria evenimentelor Fundației Pro Economica prilejuite de semnarea …

Share
Share