Home / Agricultura / Miklos Gyula, singurul cultivator de hrană pentru păsări ornamentale

Miklos Gyula, singurul cultivator de hrană pentru păsări ornamentale

Distribuie

1 (12)

Valea Târnavei Mici oferă un loc prielnic agriculturii, datorită condițiilor climaterice existente, astfel că prezența fermierilor care au înțeles ideea unui business de succes este pe deplin justificată. Pe lângă pregătire, răbdare, bani, e nevoie și de pasiune. Pasiune pe care am găsit-o pe deplin la Miklos Gyula, administratorul SC Fitoserv SRL Bălăușeri.

De loc din apropierea Târnăveniului, mai exact din localitatea Dâmbău, Miklos Gyula, a poposit la Bălăușeri după absolvirea Facultății de Agronomie de la Cluj în 1977, fiind repartizat la CAP Bălăușeri. În scurt timp avea să devină inginer șef, funcție pe care o va îndeplini până în 1991. Oportunitățile ivite după revoluție au fost destul de palide, ba pe cont propriu, ba în cadrul unor diferite societăți, până în momentul când s-a decis să pună pe picioare o afacere. Așa a apărut SC Fitoserv SRL, la care se adaugă și o firmă având ca activitate comerțul cu pesticide. ”Terenul pe care îl cultiv se află în lunca Târnavei Mici, în zona localității Bălăușeri. Terenurile din zona noastră sunt foarte bune pentru agricultură, cu un aport freatic foarte bun. Suntem feriți de cele mai cumplite secete, datorită luncii Târnavei Mici, plus că precipitațiile sunt ceva mai frecventre în această zonă. În prezent fac agricultură pe 96 de hectare, 12 ha teren propriu, restul fiind arendate. Pe lângă această societate agricolă am și o fitofarmacie, eu aprovizionez zona cu pesticide și ierbicide. Nu cred că aș putea să rezist fără partea fitosanitară, fără comerțul de pesticide. Agricultura în general se închide la zero, pesticidele sunt cele care aduc surplusul”, a precizat Miklos Gyula.

Partea interesantă în ce-l privește pe Miklos Gyula este dată culturile de pe cele aproape 100 de hectare pe care le lucrează. Dacă sfecla de zahăr este o cultură care nu miră pe nimeni, la fel și cea de soia sau rapiță, nu același lucru se poate spune despre plantele pentru păsări ornamentale, cultivate pe o suprafață de 15 hectare. ”Locomotiva culturilor este sfecla de zahăr, urmată de cultura de soia și cerealele de toamnă. La aceste culturi se adaugă ceva care nu prea se cultivă în zona Transilvaniei, și anume plantele pentru păsări ornamentale. Asta înseamnă mei, glanț, ciumizi sau sorg. Le cultiv într-o rotație de șase ani pe o suprafață de 15 hectare”, a menționat Miklos Gyula.

 

De ce tocmai mei?

 

DSC_0232

”Medicul veterinar de la noi din sat, Fulop Iosif, un mare fan al păsărilor mi-a sugerat să cultiv mei, deoarece ei cumpără cu bani grei acest produs de la Târgu-Mureș. Înainte de 1989 am cultivat mei și la CAP, unde am avut în plan o cultură pe o suprafață de 5 hectare. Așa am cunoscut, practic, tehnologia acestei culturi. În 1996 am început deja să cultiv mei și de atunci o fac fără întrerupere până în ziua de azi. Cultura de mei este o plantă care nu dă producții prea mari, cea obișnuită fiind de 2.500 de kilograme la hectar, dar prețul e cam dublu față de cel al cerealelor de toamnă, ceea ce înseamnă cam 5 tone pe hectar, calculat în grâu. În ce privește glanțul, această cultură produce cam 1500-2000 de kilograme la hectar, prețul este cam de trei ori față de grâu, iar ciumizul sau mohorul uriaș se recoltează cu foarfeca, după care se bagă în colivie la păsări. Prețul este în jur de 5 lei kilogramul. Din câte cunosc sunt singurul cultivator de plante pentru păsări ornamentale din Transilvania. Am găsit o nișă unde nu prea e încărcată piața. Am o relație foarte bună cu păsărarii din Transilvania. Oamenii nici nu se gândesc cât de mulți papagali sunt în Transilvania. Sunt foarte mulți crescători de păsări, la Târnăveni, Mediaș, Brașov, în secuime, am relații foarte bune și cu cei din Bistrița. Se spune că cunosc mai mulți crescători de păsări decât se cunosc ei între ei, de multe ori vin la mine și mă întreabă de vreun crescător sau altul”, a spus fermierul Miklos.

 

Producții bune și nu prea

 

2 (12)

 

În ce privește restul culturilor, pe primul loc se situează sfecla, urmată de soia și rapiță, producțiile fiind deseori afectate de condițiile climaterice. ”La cultura de sfeclă de zahăr am avut anul trecut netul de plată în jur de aproape 100 de tone pe hectar. În acest an cred că voi avea undeva la 80 de tone. La soia, am obținut în anii trecuți în jur de 4.000 de kilograme la hectar, iar în acest an am obținut o producție de 2.700 kilograme la hectar. În timplul înfloritului a fost o secetă puternică, și planta nu s-a ramificat, a rămas cu un singur fir pe plantă, fapt ce a dus la o producție de 2.700 de kilograme la hectar, deloc satisfăcătoare pentru mine”, a menționat administratorul SC Fitoserv SRL.
După cum îi place lui Miklos să afirme, în agricutură după o satisfacție vine întotdeauna și o insatisfacție, fie că e vorba de vreme, fie de preț. ”Au fost ani când m-am putut lăuda că nicio cultură nu e în pierdere, cum a fost anul 2014. Anul trecut a fost unul bun din punct de vedere agricol, mult mai bun decât 2015. Condițiile de preț din acest an sunt sub cele de anul trecut. Practic, la producții mai mici, avem aceleași prețuri. Anul acesta e ceva mai dificil, deși a pornit foarte bine. Soia s-a produs mai puțin, la fel și la sfeclă de zahăr. Aici ne-a afectat și scăderea prețului zahărului. Noi am considerat un an reușit acela în care sfecla de zahăr a fost rentabilă. Producțiile nu pot spune că sunt slabe, dar problema e că prețul zahărului a scăzut cu 25 %. Noi înțelegem și fabrica, după scăderea prețului la zahăr. O explicație ar fi faptul că Cuba, puternic producător de zahăr, a ieșit de sub embargoul american, iar de atunci prețul la zahăr a scăzut foarte mult. Dacă înainte prețul pe tona de zahăr era de 605 euro, acum prețul e de 350 de euro pe tonă. Sfecla dacă nu este sprijinită, va pierde bătălia cu trestia de zahăr”, crede Miklos Gyula.

 

DSC_0213

În ce privește satisfacțiile aduse de munca în agricultură, inginerul Miklos rămâne modest, dar extrem de sincer, în legătură cu profitul de pe urma agriculturii. ”Am trei angajați, care duc o viață decentă. În ce mă privește, nu pot să mă laud prea tare, soția are aceeași mașină de 13 ani, iar eu o Dacie papuc de 10 ani care de mult ar trebui schimbată. Prioritățile însă sunt altele, utilajele agricole, nicidecum mașina personală. Mai e nevoie de un combinator, de o combină, e nevoie de multe altele pentru a ține pasul și a face treabă bună”, a menționat Miklos.

 

Viitorul pe mâna tinerilor fermieri

 

Mai rentează să faci agricultură? Se pare că da, dacă a stârnit interesul tinerilor din zonă, lăudați de ing. Miklos, pe unul chiar nominalizându-l că ar putea să-i preia ștafeta. ”În Bălăușeri, suprafața agricolă este acoperită. Dacă cineva nou vine să facă agricultură, nu mai are loc, doar dacă promite un preț mai bun pentru a lua teren în arendă decât oferim noi. Există la noi un coleg mai în vârstă pe nume Törok István care, are un nepot care promite foarte mult în ce privește agricultura. Domnia sa are peste 80 de ani și l-a convins pe nepotul său să se ocupe de agricultură. Când acest tânăr pe nume Menyhárt Botond a terminat facultatea, atunci i-am dat 30 de hectare de teren pe care să le lucreze. El are 28 de ani, se dezvoltă foarte bine, are ambiția tinereții. La 62 de ani te gândești la retragere și cum acest tânăr are stilul meu de a lucra, probabil el va prelua ștafeta activității mele”, a concluzionat ing. Miklos.

 


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Zeci de oi, găsite fără suflare pe o pajiște din Sângeorgiu de Mureș

Distribuie Mai multe oi de la o stână din Sângeorgiu de Mureș au fost găsite …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.