Bazinul hidrografic Niraj, amenajat la standarde europene

Sediul Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) Mureş a găzduit vineri, 18 decembrie, conferinţa de finalizare a proiectului „Amenajări hidrotehnice în bazinul hidrografic Niraj, judeţul Mureş”. La eveniment au participat reprezentanţi ai managementului ABA Mureş, ai autorităţilor judeţene şi locale, precum şi ai ONG-urilor şi firmelor implicate în derularea proiectului.

Obiectivele proiectului, atinse

Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Amenajări hidrotehnice în bazinul hidrografic Niraj, judeţul Mureş” au fost aprobaţi prin Decretul nr. 258/1988, însă din cauza costurilor extrem de mari lucrările au fost amânate, fiind realizate abia în perioada mai – decembrie 2015, beneficiind de o finanţare de aproximativ 17 milioane de euro de la Ministerul Fondurilor Europene în calitate de autoritate de management a Programului Operaţional Sectorial Mediu.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă implementarea măsurilor adecvate pentru reducerea riscului la inundaţii în bazinul hidrografic al râului Niraj, pe tronsonul cuprins între localităţile Miercurea Niraj şi Cinta, iar obiectivul specific este creşterea gradului de protecţie a teritoriului administrativ al localităţilor Miercurea Nirajului, Dumitreşti, Găleşti, Murgeşti, Păsăreni, Bolintineni, Acăţari, Stejeriş, Crăciuneşti, Cinta, pe o porţiune de 32 de kilometri. „În calitate de manager al acestui proeict, am coordonat toate activităţile care au făcut parte din proiect şi îmi place să cred că astăzi, aici, suntem o familie reunită a tuturor factorilor implicaţi, Instituţia Prefectului, reprezentanţii ONG-urilor şi ai autorităţilor publice locale şi centrale, agenţiilor de mediu şi nu în ultimul rând colegii de la echipa de implementare a proiectului şi ai constructorilor”, a afirmat Rodica Colceriu, reprezentantă a ABA Mureş. „A fost un proiect care s-a derulat într-un timp relativ scurt, având în vedere lungimea lucrărilor efectuate, şi anume 32 de kilometri”, a sintetizat managerul de proiect.

Repcon Oradea, misiune îndeplinită

Lucrările, deloc uşoare, au fost duse la bun sfârşit de compania Repcon Oradea, reprezentată la conferinţă de o echipă de ingineri condusă de directorul general Mircea Nistreanu. „Am venit cu tineri din Oradea, toată structura de ingineri, plus cei de aici, din Mureş. Eu le mulţumesc, pentru că altfel nu puteam termina lucrarea. Timpul a fost scurt şi sunt conştient că nu poţi satisface toate părţile. Obiectivul acestei lucrări a fost apărarea împotriva inundaţiilor şi această lucrare şi-a atins scopul, şi vă spune asta cineva care lucrează în domeniu de 40 de ani. S-a lucrat pe câmp, pe teren, în grădinile oamenilor şi încă de la început i-am rugat pe inginerii mei să discute cu oamenii”, a spus Mircea Nistreanu. „Lucrarea este gata din punct de vedere tehnic, dar mai sunt de punct unele aspecte cum ar fi igienizarea locurilor unde am lucrat. Nu plecăm de aici până nu rezolvăm aceste aspecte. Vă asigur că pe unde am fost, şi multă lume de aici mă cunoaşte, eu am lăsat loc de bună ziua”, a adăugat Mircea Nistreanu.

„Ceea ce avem aici este un precedent pozitiv”

Obiectivele proiectului au fost cu atât mai greu de realizat cu cât o serie de ONG-uri de mediu s-au opus, constant, cu argumentul că reamenajarea şi securizarea bazinului hidrografic Niraj ar avea efecte nefaste pentru biodiversitatea din zonă. Falka Istvan, biologul proiectului, a adus argumente potrivit cărora lucrările sunt realizate cu respectarea normelor din domeniul protejării floreai şi faunei din arealul proiectului. „S-au marcat în jur de 1.000 de copaci şi a fost un proces de negociere extraordinară între constructori şi biologi, dacă va rămâne sau nu copacul, dacă se va face sau nu consolidare de beton. S-au plantat 12.000 de puieţi şi s-au făcut un inventar cu speciile locale. Cred că merită felicitat atât custodele, cât şi executantul care a reuşit în condiţiile astea extrem de dificile. Aş dori să scot în evidenţă şi folosirea geocelulelor, datorită cărora s-au putut păstra copacii şi eu o văd ca pe o soluţie de viitor pentru alte proiecte similare”, a subliniat Falka Istvan. „Cred că trebuie să vedem şi partea pozitivă: este un prim caz, este un compromis cum a zis un inginer, din care pot învăţa toate părţile implicate. Acest proiect este un început şi ceea ce avem aici este un precedent pozitiv”, a completat biologul.

Recepţia lucrărilor pe teren va avea loc luni, 21 decembrie.