Share

Home / Agricultura / Peste 9 milioane de euro ajunse în agricultura mureșeană, prin CAJ Mureș

Peste 9 milioane de euro ajunse în agricultura mureșeană, prin CAJ Mureș

C camera agricolaUna dintre instituțiile reprezentative pentru agricultura județului Mureș este Camera Agricolă Județeană (CAJ) Mureș, condusă în acest moment cu pricepere de ing. Ileana Gușatu, unul dintre specialiștii mureșeni în acest domeniu.

Importanța CAJ Mureș este dată de principalele sale activități: pregătește profesional fermierii și angajații acestora în diferite specialități din domeniul agricol și nu în ultimul rând, elaborează proiecte din fonduri europene din PNDR, destinate în special micilor ferme agricole din județ. Mai multe informații le oferă directorul executiv al CAJ Mureș, într-un interviu care nu trebuie ratat de nici un fermier mureșean. În ultimii opt ani, de la intrarea României în Uniunea Europeană, s-au finanțat prin intermediul specialiștilor Camerei Agricole 875 de proiecte în valoare totală de 9.232.377 euro, de care au beneficiat fermierii mureșeni.

Reporter: Ce reprezintă CAJ Mureș și care sunt principalele sale atribuții și activități?

Ing. Ileana Gușatu: CAJ Mureș este instituție publică cu personalitate juridică, finanțată din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, în subordinea administrativa a Consiliului Județean (CJ) Mureș și în coordonarea tehnico-metodologică a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Instituția își desfășoară activitatea în Târgu-Mureș, Piața Mărășești nr.13, într-o locație al cărui proprietar este CJ Mureș. Instituția este organizată pe două niveluri, unul județean și altul local. La nivel județean ne desfășurăm activitatea, cu un număr de 7 angajați, iar la nivel local avem în componență 10 centre locale de consultanță agricolă, unități fără personalitate juridică, care își desfășoară activitatea în sediile primăriilor Breaza, Brâncovenești, Cristești, Fântânele, Miercurea Nirajului, Sâncraiu de Mureș, Sărmașu, Suplac, Sighișoara și Rușii Munți. Obiectivul principal al CAJ Mureș este de a oferi consultanță agricolă gratuită pentru fermierii mici și mijlocii care dețin peste 80% din suprafața agricolă a județului Mureș, în vederea îmbunătățirii cunoștințelor și aptitudinilor necesare pentru  a-i face capabili să ia decizii eficiente într-un context economic concurențial. Marii fermieri pot să-și angajeze propriile servicii de consultanță, însă și aceștia apelează la serviciile noastre uneori în ceea ce privește serviciile de calificare a personalului.

A camera agricola

Rep.: Care sunt principalele activități și proiecte pe care le-ați avut în ultima perioadă?

I.G.: Ținta noastră este sprijinirea micilor fermieri. Astfel, în vederea creșterii competențelor profesionale organizăm pentru aceștia cursuri de inițiere şi calificare în domeniu, acreditate de Direcția Muncii. Aceste cursuri se desfășoară, atât la sediul nostru județean, cât și la centrele camerelor agricole locale din județ. Tematicile abordate la aceste cursuri privesc în general optimizarea tehnologiilor agro-zootehnice în vederea aplicării tehnologiilor performante din domeniu, managementul și marketingul produselor agricole și profitabilitatea fermei. Absolvenții acestor cursuri de formare profesională sunt capabili de a sesiza tendințele și cerințele pieței de produse agricole și de a se orienta spre producția de piață. Certificatele obținute pot fi folosite de fermieri la angajare în țară sau chiar în străinătate, respectiv în țările membre UE. Rezultatul acestei activități se concretizează prin calificarea a 6.250 de fermieri. Totodată, alături de aceste cursuri, specialiștii noștri organizează cursuri tematice privind agricultura ecologică, eco-condiționalitatea, protecția mediului împotriva poluării din surse agricole, tehnologii agricole performante, produse tradiționale etc. Cursurile sunt susținute de către specialiști din cadrul CAJ Mureș, doar în cazuri excepționate se apelează la specialiști din exterior.

Prioritare în activitatea noastră sunt și acțiunile de extensie și popularizare care se materializează prin organizarea de târguri si expoziții agro-zootehnice, de loturi demonstrative, vizite de lucru și de documentare la ferme. O altă latură a activității noastre este aceea de elaborare de proiecte din fonduri europene. Pe vechiul PNDR 2007-2013, am reușit să-i sprijinim pe micii fermieri pentru a-și transforma fermele de semi-subzistență în ferme mai mari, profitabile prin elaborarea  de proiecte, în special pe două măsuri: Măsura 1.4.1 – ”Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistență” și Măsura 1.1.2. – ”Instalarea tinerilor fermieri”. În urma acestor finanțări mulți fermieri mureșeni au reușit să-și crească afacerile pentru că aceste fonduri  i-au folosit în modernizarea fermelor, în achiziția de utilaje agricole, terenuri, animale, reușind  să crească și să-și diversifice producția agricolă.

Având în vedere că fermierii noștri s-au dezvoltat, a crescut dimensiunea economică a exploatației iar cerințele pentru viitor sunt din ce în ce mai mari, în noul PNDR 2014-2020 au apărut proiecte care pun accentul pe fermele economice, orientate înspre piață și care să producă mai mult decât cele de semi-subzistență. Au apărut astfel două submăsuri solicitate frecvent de fermieri, respectiv: Submăsura 6.1. – adresată tinerilor fermieri unde se pot accesa in funcție de valoarea producției standard, până la 50 mii de euro, precum și submăsura 6.3 care se adresează fermierilor mici și care pot accesa 15.000 de euro. Pentru ambele submăsuri sprijinul este nerambursabil și se acordă în două tranșe: 75% în prima tranșă și diferența în cea de-a doua tranșă, dacă fermierii și-au îndeplinit condițiile prevăzute în planul de afaceri.

Rep.: Care este procedura prin care fermierii pot accesa acești bani?

I.G.: Fermierii trebuie să se adreseze specialiștilor noștri din teritoriu sau să vină la sediul nostru județean pentru a obține informații privind documentația necesară obținerii acestor finanțări. Conform ghidului solicitantului ,ei trebuie să fie în primul rând autorizați ca persoană juridică, apoi să fie înregistrați la APIA, DSVSA, Registru agricol. Este necesar ca toate suprafețele de teren pe care le au, inclusiv cele sub 30 arii, să fie declarate la APIA chiar dacă nu primesc subvenții pentru acestea. Cei care dețin familii de albine trebuie să le înregistreze la DSVSA și Registru agricol, să aibă plăcuțe cu numere de identificare pentru fiecare familie. Fermierii care dețin terenuri în proprietate, trebuie să le aibă întabulate, iar cei care dețin terenuri în arenda trebuie să prezinte contracte de arenda valabile și înregistrate la Primăria de care aparțin. Pe lângă cele menționate mai sunt necesare următoarele documente: certificate fiscale, copii după certificat/diploma de calificare in domeniul agricol, copie registrul agricol etc. Solicitanții, prin planul de afaceri, trebuie să justifice întreaga sumă pe care o solicită prin proiect. În baza documentelor depuse și după ședințele de consiliere a fermierului, specialiștii noștri întocmesc planul de afaceri și cererea de finanțare, documente conforme necesare obținerii sprijinului nerambursabil.

B camera agricola

Rep.: Căror solicitanți se adresează submăsurile despre care vorbiți?

I.G.: Aceste submăsuri de sprijin se adresează doar fermierilor care deja au activitate în domeniul agricol. În acest moment, pe noul PNDR, vorbim de o unitate de dimensionare a fermei, numită valoare producție standard (SO). În vederea accesării fondurilor europene, solicitanții trebuie să aibă un anumit număr de astfel de unități de măsură, în funcție de valoarea proiectului. Aceste fonduri sunt destinate pentru dezvoltarea fermei deja existente. Pentru aceste tipuri de finanțări nu trebuie să ai bani efectiv, deoarece nu sunt proiecte care necesita cofinanțare, sunt suficiente terenurile sau animalele are fac obiectul proprietății/folosinței din patrimoniul fermei. Există submăsuri și pentru înființarea unei activități agricole. Este vorba de submăsura 4.1. în care nu este necesară o activitate agricolă anterioară, însă trebuie să deții fonduri pentru a cofinanța proiectul. Potrivit ghidului, rata sprijinului public nerambursabil variază între 30 și 90%, în funcție de dimensiunea economică a fermei. Fermierul trebuie să dovedească printr-un extras de cont că deține suma necesară cofinanțării proiectului. Pe măsură ce se derulează investiția se depun cereri de plată prin care se justifică cheltuielile efectuate, urmând apoi să se efectueze decontarea.

 

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

GALERIE FOTO: După 15 ani, Zi de Zi e departe de cântecul de lebădă

Când am aflat că voi participa la Gala aniversară Zi de Zi – 15 ani, …

Share
Share