Așa arată sărăcia! Peste 1000 de copii mureșeni au cel puțin un părinte plecat în străinătate

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Mureș monitorizează copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate. Unităţile de învăţământ au obligaţia, conform unui act normativ, să raporteze fiecare caz în parte. Aceşti copii vor fi vizitaţi, pentru început, de către un asistent social o dată la două luni . Dacă nu sunt semnalate probleme în primele şase luni, vizitele vor fi programate semestrial. În evidenţele DGASPC Mureș sunt 1336 de copii care au unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, potrivit informațiilor date de purtătorul de cuvânt al instituției Doru Constantin,  Inspector în cadrul Serviciului monitorizare și strategii.

Fenomenul migrației forței de muncă în străinătate a cunoscut în ultimii ani o creștere a numărului de familii în care unul sau ambii părinți sunt plecați la muncă în țări străine în căutarea unui loc de muncă mai bine renumerat decât posibilitățile existente în țară. ” În această situație, la nivel județean, în primul trimestru al acestui an existau 1012 copii proveniți din 642 de familii. În trimestrul II s-a înregistrat o creștere cu alți 482 de copii, iar în trimestrul III, totalul înregistrat este de 1336 de copii, proveniți din 788 de familii. Cea mai mare pondere se regăsește în categoria de vârstă 10-13 ani, un număr de 11 copii fiind mai mici de un an” ne-a informat Doru Cosntantin.

Peste 80.000 de copii, la nivel național

Conform datelor înregistrate la nivel național, aproximativ 83.000 de copii au cel puțin un părinte plecat în străinătate. Având în vedere necesitatea corelării legislației în acest domeniu cu dinamica acestui fenomen social, Guvernul României a adoptat î acest sens o hotărâre prin care completează procedura de monitorizare a modului de creștere și îngrijire a copiilor cu cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate. Potrivit actului normativ, serviciul public de asistență socială va acere școlilor, în ultimul trimestru al fiecărui an, informații cu privire la copiii cu un singur părinte plecat în străinătate, cu ambii părinți plecați, cu părintele unic susținătro plecat sau a celor reveniți în țară după o experiență de migrație de cel puțin 12 luni.

Responsabilitatea școlilor

Școlile trebuie să trimită serviciului public de asistență socială listele nominale cu toți copiii aflați în aceste situații, în cel mult 15 zile de la solicitare. Listele vor cuprinde datele personale și adresele de domiciliu ale copiilor și ale familiilor acestora. După primirea datelor, serviciul de asistență sociaslă are obligația de a se deplasa la domiciliul copilului și de a verifica dacă părintele plecat a notificat, conform legii, plecarea sa, precum și desemnarea unei persoane eligibile pentru îngrijirea copilului. Pentru a fi eligibilă, o persoană trebuie să fie majoră, să facă parte din familia extinsă și să îndeplinească toate condițiile materiale și morale necesare creșterii și îngrijirii unui copil. În plus, persoana care se ocupă de creșterea și îngrijirea copilui are obligația de a furniza datele de contact ale părinților plecați în străinătate și de a face dovada menținerii legăturilor cu aceștia.

Sprijin din partea specialiștilor în psihologie

În primele 6 luni de la monitorizarea persoanei, serviciul public de asistență socială va vizita o dată la două luni domiciliul persoanelor desemnate, pentru informarea și consilierea acestora privind răspunderea ce le revine în creșterea și îngrijirea copiilor. Ulterior, vizitele vor fi realizate semestrial.

Actul normativ prevede că reprezentantul serviciului public de asistență socială urmărește randamentul școlar al copilului și, în cazul scăderii acestuia,  informează în scris învățătorul sau dirigintele. La rândul său, dirigintele este obligat să ceară sprijinul consilierului școlar, iar reprezentantul serviciului de asistență va cere sprijinul unui psiholog sau al direcției generale de asistență socială și protecția copilului, dacă există suspiciuni de afectare a stării emoționale a copilului.

Separarea familiei, situație de risc

Modificările aduse de Guvern cadrului legal vizează și identificarea copiilor care se află în situații de risc de separare de familie. Aceste situații de risc vor fi identificate de către angajații serviciului public de asistență socială, ca urmare a vizitei la domiciliul unde locuiește copilul. În cazul în care numărul riscurilor este stabilit la mai puțin de 5 situații, vizitele vor fi făcute anual, vizite semestriale se vor realiza în cazul unui număr între 6 și 10 situații de risc, pe când o rată de 10 situații de risc va impune vizite trimestriale.

Raport prezentat familiei

În urma acestora, reprezentantul asistenței sociale va întocmi un raport pe care îl va aduce la cunoștința familiei și a persoanei care îngrijește copilul. Raportul va conține informații cu privire la performanțele școlare, starea fizică a copilului, grupul de prieteni și anturajul acestuia. ”În cazul în care se constată suspiciuni de afectare a stării emoționale a copilului, situația școlară și integrarea acestuia în mediul școlar nu se îmbunătățesc, starea sa de sănătate este degradată sau este constatată afilierea copilului la grupuri cu un comportament infracțional, reprezentantul social are obligația de a solicita și protecția copilului pentru inițierea procedurilor prevăzute de lege”, mai adaugă Doru Constantin.

Legea protecției și promovării drepturilor copilului are o nouă secțiune destinată protecției copilului cu părinți plecați în străinătate. Părintele care exercită singur autorittaea părintească sau la care locuiește copilul, este obligat să notifice serviciile publice de asistență socială cu minim 40 de zile înainte de a părăsi țara.