Resursa umană, temelia viitorului Centru de Arşi

La începutul lunii decembrie 2015, premierul Dacian Cioloş anunţa că Guvernul va finanţa, în decursul anului 2016, în cadrul Programului Naţional pentru Arşi, construirea a patru centre de profil, la Iaşi, Bucureşti, Timişoara, respectiv la Târgu-Mureş. Coincidenţă sau nu, decizia Guvernului a fost luată după ce o parte a presei a dezvăluit că în cazul victimelor de la #Colectiv condiţiile de spitalizare din România nu erau tocmai cuşer…

O decizie cam pompieristică, dar până la urmă binevenită şi necesară.

Sunt aproape sigur că Guvernul îşi va ţine promisiunea şi va construi un Centrul de Arşi şi la Târgu-Mureş. Cel mai probabil, va fi o clădire frumoasă şi dotată cu aparatură de la A la Z, după ultimele cerinţe din domeniu. Dar, vorba cuiva de la o inaugurare de sediu de care îmi amintesc acum, o clădire în care investeşti milioane de lei (sau de euro) nu valorează aproape nimic dacă nu beneficiază şi de resursa umană adecvată. Va rămâne o clădire în care s-a investit un morman de bani, şi nimic mai mult…

În mai 2015, dr. Dorin Dorobanţu, medic primar de chirurgie plastică, unul dintre cei care au pus bazele înfiinţării Compartimentului de chirurgie plastică din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş, acorda un interviu publicaţiei „MedFarm”, prilej cu care a vorbit şi despre resursa umană. „A crescut și efectivul de personal, dacă aveam la început o asistentă și două infirmiere, acum am ajuns la circa 30-35 de persoane, reprezentând personal mediu și auxiliar, și patru medici primari. Acest aspect ridică o problemă privind posibilitatea de a avea o continuitate cu medici rezidenți la chirurgie plastică. Posibilitatea este extrem de redusă, nefiind linie universitară, decât doar dacă ești conferențiar, profesor. În momentul de față sunt în jur de patru rezidenți care ne ajută, rezidenți care sunt în a doua specialitate și care doresc să lucreze cu unul dintre medicii compartimentului. Sunt doar niște oportunități care poate nu țin prea mult, nu sunt sigure, așa cum este de exemplu la o secție de ortopedie sau chirurgie generală unde nu iese din discuție ca un medic primar să nu aibă cel puțin un medic rezident”, spunea dr. Dorin Dorobanţu.

Mai pe scurt, la Târgu-Mureş nu prea există continuitate pe linie universitară în ceea ce priveşte chirurgia plastică.

Deocamdată…

De asemenea, având în vedere că specialiştii în chirurgia plastică sunt relativ puţini comparativ cu cei din alte specializări, penuria respectivă poate genera un alt fenomen, descris recent de un internaut al cărui nume nu e relevant acum. Fiind puţini specialişti, spunea respectivul internaut, există riscul ca viitorul Centru să fie condus de un „zeu în halat de medic”. Care, atunci când merge în concediu va închide Centrul cu cheia şi îl va mai redeschide la revenirea din vacanţă. Un exemplu poate un pic cam forţat, dar care se bazează pe fapte şi personaje reale din Târgu-Mureş. Nu dăm nume acum…

Cei care au urmărit evoluţia cazului #Colectiv îşi amintesc probabil dezvăluirea făcută de Gazeta Sporturilor, care a descoperit că pe 9 aprilie 2015, la Spitalul de Urgenţă Floreasca din capitală se inaugura „Unitatea modernă pentru arşi”. Un corp special de spital, unic în ţară, alcătuit din şase saloane şi o sală de operaţii. Investiţia a durat vreo 15 ani, iar dotările medicale au costat peste 4 milioane de euro, bani veniţi de la Ministerul Sănătăţii, mai scria pe gsp.ro, în noiembrie 2015. Conform aceleiaşi surse, „Unitatea modernă pentru arşi” nu a funcţionat nici măcar o zi şi nu a tratat niciun pacient. La şase luni de la inaugurare, unitatea era nefolosită, iar în ziua tragediei #Colectiv personalul încă se recruta…

Să sperăm că cei care au avut iniţiativa construirii unui Centru de Arşi la Târgu-Mureş vor sufla şi-n iaurt după eşecul de la „Unitatea modernă pentru arşi” din capitală şi vor lua din timp măsuri pentru a avea resursa umană adecvată.

Nu degeaba se spune că omul sfinţeşte locul…