Home / Invatamant / Experienţe reuşite româno-elene, la Universitatea "Petru Maior"

Experienţe reuşite româno-elene, la Universitatea "Petru Maior"

Distribuie

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Studente ale Universităţii „Petru Maior” (UPM) din Târgu-Mureş în anul IV la Inginerie Economică Industrială, Adriana Iacob şi Claudia Cheţan au bifat, în decursul anului 2015, o experienţă memorabilă în cadrul programului Erasmus: un stagiu practic de trei luni într-un laborator de inginerie mecanică şi aeronautică aparţinând Universităţii din Patras, Grecia.

Laborator de biomecanică, după model grec

Scopul stagiului practic a fost atât dezvoltarea personală, cât şi acumularea de informaţii pentru înfiinţarea, la Târgu-Mureş, a unui laborator similar, de biomecanică. „A fost dorinţa noastră de a face practică în străinătate. Ca să nu ne aglomerăm, am decis să facem această practică pe durata verii. Doamna Sorina Moica de la Universitatea „Petru Maior” îşi doreşte să infinteze in viitor un laborator de biomecanică şi noi ne-am dus să culegem informaţii necesare ca să putem ajuta la startul acestui proiect ambiţios”, a afirmat Adriana Iacob. „Experienţa acumulată în altă ţară a fost unul dintre motivele pentru care am decis să plecăm în Grecia. Oportunitatea era programul Erasmus. Am plecat la sfârşitul lunii iunie şi am stat până la finalul lunii septembrie. Am fost la Universitatea din Patras şi am studiat într-un laborator de inginerie mecanică şi aeronautică”, a adăugat Claudia Cheţan.

Perspective optimiste pentru 2016

Pe durata stagiului de practică, tinerele au beneficiat de sprijinul unei românce stabilite în Grecia, cadru didactic la Universitatea din Patras. „Laboratorul are un parteneriat cu românca Diana Porţan, mâna dreapta a profesorului George Papanicolaou. „Noi am colaborat cu doctoranzii profesorului, el ne-a structurat un program când am ajuns acolo, ca să putem să învăţăm ce face fiecare doctorand. Un rol important în stagiul nostru l-a avut doamna Diana Porţan, căreia îi transmitem mulţumiri pe această cale”, a completat Claudia Cheţan.

Experienţa de la Universitatea din Patras a fost mai mult decât benefică pentru cele două studente, care au revenit la Universitatea „Petru Maior” cu entuziasm, dar şi cu proiecte şi perspective noi de viitor. „Experienţa a fost productivă, chiar am acumulat foarte multe cunoştinţe. Eu am mai fost într-o experienţă Erasmus, şapte luni la Frankfurt, dar experienţa din Grecia e net superioară comparativ cu cea din Germania. Am învăţat mult mai multe lucruri practice şi gazdele noastre s-au ocupat exemplar de noi. Pentru viitor îmi doresc să mă înscriu la un master, la UMF Târgu-Mureş, la biotehnologii medicale, ca să pot continua cercetarea pe partea acesta, de biomecanică. Mă atrage şi un doctorat, dar până atunci mai este”, a afirmat Adriana Iacob. „Am revenit acasă cu patru proiecte, despre materialele folosite de ei, am studiat întâi ce materiale folosesc pentru studiile respective, apoi am făcut mai multe teste pe articulaţii mecanice, biomecanică. Grecii ne-au invitat la ei să ne efectuăm practica necesară elaborării lucrării de licenţă. Licenţa mea se va axa pe partea de biomecanică, ceea ce ar aduce şi Universităţii „Petru Maior” un plus. Sperăm ca experienţa noastră să ajute la înfiinţarea unui asemenea laborator şi la Târgu-Mureş”, a punctat Claudia Cheţan.

Universitatea din Patras, în topul mondial

Potrivit celor două studente, Universitatea din Patras funcţionează, la fel ca toate universităţile din Grecia, în regim de stat. Refuzul statului elen de a privatiza şcolile, considerând că aşa cum ne-a învăţat istoria antică, cunoaşterea şi educaţia trebuie să fie oferite gratuit celor capabili să urmeze o traiectorie academică, avea să fie unul dintre motivele reale principale pentru care Grecia a intrat în criza economică.

Universitatea din Patras a fost înfiinţată în anul 1964 şi şi-a început activitatea în anul academic 1966-1967. Este formată din 5 facultăţi şi 24 de departamente. „Pentru a fi protejat nivelul educaţiei şi dat fiind faptul că nu ar fi putut primi studenţi din universităţi private ale altor state, Universitatea din Patras nu a fost dotată cu departamente în limba engleză. Cu toate acestea, programele de schimb academic de timpul Erasmus – Socrate funţionează de foarte multă vreme. Studenţi din toată Europa vin să studieze la Universitatea din Patras pentru o perioadă determinată de timp. Deşi nu pot participa la cursuri, lucrează în cadrul unor proiecte şi programe care se desfăşoară în limba engleză şi au contact direct cu profesorii responsabili. Departamentul de Mecanică şi Aeronautică al Universităţii din Patras are o reputaţie nu numai în Grecia, ci şi la nivel mondial. A fost clasificat de mai multe ori ca unul dintre primele 10 cele mai performante Departamente de Mecanică şi Aeronautică din lume în ceea ce priveşte numărul de publicaţii ştiinţifice”, a menţionat Adriana Iacob.

Colaborare româno-greacă

De asemenea, studentele au subliniat că materialele compozite au apărut în America în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, odată cu descoperirea materialelor polimerice, dar au început să fie intens studiate mai târziu, în jurul anilor ‘60. Un material compozit este un amestec între două sau mai multe materiale cu propietăţi şi caracteristici diferite, care împreună formează un nou material ce acumulează beneficiile şi reduce incovenientele materialelor componente. În Europa, studiul materialelor compozite a fost introdus de persoane cheie iar unul dintre acestea este profesorul George Papanicolaou. “Profesorul George Papanicolaou este de naţionalitate elenă, dar a fost născut şi crescut în Egipt până la vârsta de 14 ani, când familia lui a fost forţată să se mute înapoi în Grecia din motive politice. Profesorul Papanicolaou avea să urmeze o carieră academică şi să combine pe durata întregii lui cariere activitatea de dascăl cu cea de cercetător. Astfel, în 1987 a fost premiat cu Medalia de Argint pentru cea mai bună cercetare de către Universitatea din Cambridge iar anul acesta a fost desemnat printre primii 80 cei mai buni specialişti în modelare ştiinţifică de către Societatea Regală Universitară a Angliei. Grupul Materialelor Compozite din Departamentul de Mecanică şi Aeronautică al Universităţii din Patras a fost înfiinţat de către profesorul George Papanicolaou. În afară de activitatea intensă la Universitatea din Patras, profesorul Papanicolaou a mai introdus materialele compozite în Universitatea din Saint Etienne – Franţa, în Universitatea din Gdansk – Polonia şi în Universitatea Politehnica din Bucureşti. De asemenea, a pus bazele pentru înfiinţarea laboratoarelor de studiu al materialelor compozite în Universitatea din Gdansk şi în Universitatea Politehnica din Bucureşti.

Atras de cultura şi tradiţia României, atât de asemănătoare în multe privinţe cu cea a Greciei, dar şi impresionat de suferinţa poporului român în timpul regimului comunist, profesorul Papanicolaou a călătorit de mai mult de 30 de ori în România şi a ajutat la introducerea a mai mult de 30 de programe ştiinţifice şi de schimb academic în Universitatea Politehnică din Bucureşti. În anul 1998 a fost numit Doctor Honoris Causa al Universităţii Politehnica din Bucureşti de către profesorul Gheorghe Zgura, atunci în funcţia de rector. În acest context, colaborarea România – Grecia a devenit din ce în ce mai intensă iar unii studenţi români au hotarât să se stabilească definitiv în Grecia şi să îşi continue cariera la Universitatea din Patras. Acesta este şi cazul Dianei Porţan, plecată în mobilitate cu un proiect de doctorat POSDRU al Universităţii Politehnica din Bucureşti în anul 2009. În martie 2016 Diana Porţan îşi va susţine teza celui de al doilea doctorat, început în anul 2011 în Departamentul de Mecanică şi Aeronautică al Universităţii din Patras. Pentru o mai bună desfăşurarea a colaborării România – Grecia, Diana Porţan este responsabilă în cadrul departmentului cu acomodarea studenţilor şi profesorilor care vin din România. Astfel, orice român este primit cu braţele deschise, devenind imediat un “membru al familiei”, a explicat Claudia Cheţan.

CASETA 1 adriana iacob

„De mică eram o mică artistă, îmi plăcea să desenez foarte mult şi iniţial am venit să mă înscriu la Design Industrial, cu gândul că o să am şansa să desenez şi că voi învăţa mai mult desen tehnic. Când am ajuns să mă înscriu am aflat că s-a desfiinţat acel profil şi am fost sfătuită de nişte profesori să mă înscriu la Inginerie Economică Industrială pentru că se aseamănă foarte mult şi o să învăţ desen tehnic. Într-adevăr, am învăţat atât desen, cât şi proiectare.”

Adriana Iacob, 22 de ani

CASETA 2 claudia chetan

„După ce am absolvit Ştiinţe Economice m-am gândit ce ar fi fost dacă mă făceam inginer. După masterat am făcut un an de pauză, perioadă în care m-am decis să mai fac o facultate. Nu doream să rămân cu întrebarea ce ar fi fost dacă făceam ingineria. Îmi place ce fac şi cred că acesta e viitorul pe care vreau să îl am, în domeniul ingineriei. Îmi place însă şi domeniul cercetării şi al producţiei.”

Claudia Cheţan, 27 de ani

 

 


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Editura Edu din Târgu Mureș, sau o poveste despre inovație în educație

Distribuie Privind rezultatele ultimei licitații de manuale școlare pentru clasele I și a II-a, organizată …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.