Acoperiții din Justiție își fac treaba bine, ambiguitatea persistă

Râsu’-plânsu cu ancheta Consiliului Suprem de Apărare a Țării care a stabilit că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii printre magistrați, magistrați-asistenți, personalul specialitate juridică asimilat acestora şi personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor. După ce am fost liniștiți că nu sunt ofițeri acoperiți în justiție, marți aflăm că CSAT nu prea are cum să verifice 23.000 de persoane. Și că s-a mers pe un fel de încredere. Numai bine ca organizația profesională cea mai vocală, cea a judecătorilor, să reacționeze dur față de informațiile ambigue aruncate în spațiul public.

Președinția României a publicat, în 18 ianuarie, un comunicat prin care anunță că, prin dispoziția președintelui Klaus Iohannis, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a verificat, la solicitările Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi ale Ministrului Justiţiei, veridicitatea declaraţiilor judecătorilor, procurorilor, magistraţilor-asistenţi, personalului de specialitate juridică asimilat acestora şi personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, în sensul că cei în cauză nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.
Rezultatul acestei anchete care pare să fi preocupat CSAT în anul 2015, ținând cont de cele câteva zeci de mii de persoane presupus verificate, este unul cel puțin interesant și îl consemnăm așa cum apare pe site-ul Președinției României: “(…) S-a constatat că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii”.
Anunțul a generat reacții rapide din rândul magistraților, dar și a opiniei publice. Dacă primii sunt, pe de o parte, exuberanți, iar pe de altă parte critici, opinia publică este cel puțin sceptică referitor la dispariția “acoperiților” din justiție.

Exuberanța judecătorului CSM Dumbravă

Horațius Dumbravă, membru al CSM, a salutat, luni seara, rezultatul comunicat CSAT, considerând că: “(…) prezumând că această comunicare exprimă adevărul, România de azi dovedeşte că a rupt definitiv legăturile cu trecutul comunist.
E important să știm că, dacă nu există discuţii în ce priveşte lucrătorii operativi, inclusiv acoperiţi, – pentru că ei sunt trecuţi pe „statul de plată” al serviciilor de informaţii ca atare, o problemă se ridică în legătură cu noţiunile de „informator” şi, respectiv, „colaborator”. (…) Voi relua problema ridicată încă din 2014 și voi solicita în Plenul C.S.M. necesitatea sesizării Ministrului Justiţiei cu privire la clarificarea acestor termeni, de „informator” şi „colaborator”, pentru ca pe viitor declaraţiile făcute de personalul din justiţie să fie făcut în cunoştinţă de cauză. Dar şi pentru a întări ideea că nu va exista nicio interferenţă a serviciilor de informaţii în activitatea justiţiei”.
Judecătorul a mai arătat că în 2014 a propus ca Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorului şi procurorului să fie modificat, iar la articolul 7 să fie introdus acest alineat: „Prin <informator> şi, respectiv, <colaborator>, în sensul aliniatului (1), se înţelege persoana care, în afara atribuţiilor de serviciu, furnizează date sau informaţii serviciilor de informaţii sau după caz, înlesneşte culegerea de date sau informaţii de la alte persoane”.

UNJR, cu tunurile pe CSAT și Președinție

Dana Gîrbovan, președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), nu i-a cruțat nici de această dată pe cei care au anunțat trimufători rezultatele verificiărilor. “Reacția publică a Președinției României, prin care anunță că s-au făcut verificări în privința acoperiților din justiție, este doar un prim pas spre clarificarea unei probleme care trebuia de ani de zile elucidată. Legea, intrată în vigoare acum mai bine de 10 ani, prevede ca declarațiile anuale pe proprie răspundere ale magistraților, că nu sunt agenți acoperiți, trebuie verificate de către CSAT, lucru care nu s-a făcut până acum. Așteptăm publicarea acestor decizii și a documentelor oficiale pe care se întemeiază, pentru a vedea pe ce perioadă de timp au fost făcute verificările și care au fost serviciile secrete vizate de aceste verificări”, a susținut magistratul de la Curtea de Apel Cluj-Napoca pe pagina proprie de facebook în 18 ianuarie.
Dana Gîrbovan a mai arătat că niciuna dintre cele două instituții nu a dovedit transparență și nu a răspuns solicitării UNJR de a face publice deciziile CSAT „referitoare la relația dintre serviciile secrete ale statului cu justiția, precum și atribuțiile acestor servicii în domeniul combaterii infracționalității, inclusiv în ceea ce privește combaterea corupției și lupta împotriva crimei organizate”.
Termenul legal, a mai precizat judecătorul, a fost deja depășit, iar uniunea
ia în considerare posibilitatea acționării CSAT în judecată. “Dreptul la un proces echitabil și o justiție independentă este recunoscut și garantat de Constituție pentru fiecare cetățean al acestei țări. Acest drept nu poate fi efectiv garantat atâta vreme cât exista posibilitatea unor influențe sau implicări în actul de justiție ale serviciilor secrete, în baza unor decizii care sunt secrete”, a conchis președintele UNJR.

Nu mai înțelegem nimic

Marți însă a fost o altă zi, iar șeful Cancelariei Prezidențiale, Dan Mihalache, a avut o declarație care contrazice rezultatul verificărilor. Citat de hotnews.ro, acesta a susținut că: “Dacă mă întrebați pe mine este un pic complicat și nu văd aici foarte bine rolul CSAT (n.a. obligația legală de a verifica declarațiile date de către magistrați și alte persoane din justiție) și poate, într-o zi, această prevedere ar trebui regândită pentru că CSAT nu are instrumente la dispoziție pentru a verifica 23.000 de magistrați. (…) Poate să ia acele declarații pe propria răspundere și să le trimită instituțiilor, instituțiile raspund. Răspunsul instituțiilor, acesta a fost: nu există capacități proprii ale CSAT de a umbla după ofițerii acoperiți. (…) Am anumite dubii asupra acestei proceduri, dar acesta a fost răspunsul instituțiilor statului”.
De aici înțelegem că ar trebui să mergem pe încredere că instituțiile statului au răspuns corect. Dacă avem noi dubii, nu prea contează, însă UNJR a reacționat și marți, după această declarație, și a solicitat “publicarea de îndată a deciziei CSAT în baza căreia Președinția României a anunțat, pe data de 18 ianuarie, că s-au făcut verificări și „nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii” în justiție.”
UNJR a mai cerut ca Președinția României și CSAT să explice procedura prin care au fost verificați magistrații și celelalte persoane din justiție care intră sub incidența legii.
“Dubiile exprimate public de un oficial de asemenea grad vis a vis de incapacitatea CSAT de a face verificări efective nu fac altceva decât să sporească confuzia și suspiciunile în spațiul public că justiția este influențată de serviciile secrete, fapt ce contravine principiilor fundamentale ale democrației. Ca atare, UNJR solicită o poziție publică oficială a Președinției României și a Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru a explica procedura pe care au urmat-o pentru a face aceste verificări. Finalizarea tuturor demersurilor pentru transparentizarea relației dintre serviciile secrete și justiție este un imperativ absolut pentru a consolida încrederea în justiție și a avea garanția independenței sale. Fără o justiție independentă nu poate exista stat de drept”, se mai arată în comunicatul UNJR.

Ligia VORO

sursa foto Dana Gîrbovan – contul personal Facebook