Instituţie din domeniul justiţiei penale, în grevă japoneză

Începând cu data de 20 ianuarie, ora 13.00, timp de zece zile, Serviciul de probaţiune Mureş se află în grevă japoneză, ca urmare a problemelor cu care se confruntă, probleme legate de volumul ridicat de activitate – 194 de referate/rapoarte de evaluare şi 1.042 supravegheri active la finalul anului 2015, raportat la numărul angajaţilor, de şase personae.

Listă de revendicări

Potrivit şefului Serviciului de probaţiune Mureş, Camelia Stăncescu, demersul are ca scop stabilirea unor termene limită pentru rezolvarea problemelor sistemului de probațiune din România. „Solicitările noastre vizează următoarele aspecte: repoziționarea consilierilor de probațiune în cadrul sistemului de justiție, în acord cu rolul pe care îl au în înfăptuirea actului de justiție, cu atribuțiile și sarcinile ce le revin conform legilor penale în vigoare, în complexitatea și importanța muncii lor, precum și cu riscurile la care se expun în activitatea desfășurată, acordarea drepturilor similare cu ale celorlalte categorii de personal din cadrul sistemului de justiție, angajarea urgentă de personal și suplimentarea posturilor în cadrul sistemului de probațiune, asigurarea unor condiții decente de muncă necesare desfășurării activităților zilnice, demararea unor proceduri de modificare a legislației actuale în materia probațiunii care să conducă la reducerea presiunii exercitate de volumul ridicat de activitate generat de intrarea în vigoare a noilor coduri, adoptarea regulamentelor de aplicare a legislației în materia probațiunii, corelată cu o simplificare a procedurilor de lucru”, a precizat Camelia Stăncescu.

Protest timp de zece zile

Potrivit acesteia, greva japoneză va continua timp de zece zile lucrătoare, iar în cazul în care întâlnirea ministrului Justiţiei cu reprezentanţii sistemului de probaţiune, care va avea loc la data de 29 ianuarie, nu se va solda cu răspunsuri clare privind termenele la care se vor soluţiona problemele, se va recurge la grevă de avertisment şi alte forme legale de protest. „Facem precizarea că am informat asupra demersului nostru Direcţia Naţională de Probaţiune şi Cabinetul Ministrului Justiţiei. Vă informăm de asemenea, că mai mult de jumătate dintre serviciile de probaţiune din ţară şi-au întrerupt spontan activitatea, ca mijloc de protest în vederea soluţionării problemelor sistemului de probaţiune”, a subliniat Camelia Stăncescu.