Aproape totul despre noutăţile fiscale ale anului 2016

Cotidianul Zi de Zi vă prezintă, în exclusivitate, principalele noutăţi legislative importante în materie fiscală, aplicabile de la data de 1 ianuarie 2016. Precizăm că materialul a fost realizat cu ajutorul doamnei Felicia Pop, şef administraţie – Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Mureş, căreia îi transmitem pe această cale mulţumiri pentru sprijin. „Modificările fiscale intervenite de la 1 ianuarie 2016 sunt mult extinse, atât în privința impozitelor și taxelor, cât și a procedurilor fiscale, motiv pentru care se recomandă contribuabililor persoane fizice și juridice să consulte Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și Legea nr. 207 privind Codul de procedură fiscală, precum și Ordinele ANAF privind procedurile fiscale modificate și actualizate”, a recomandat Felicia Pop.

Impozitul pe venitul microintreprinderilor

– Potrivit modificărilor Codului fiscal, intervenite de la 1 ianuarie 2016, o microîntreprindere este o persoană juridică care îndeplinește cumulativ la 31 decembrie a anului fiscal anterior, următoarele condiții: realizează venituri altele decât cele obținute potrivit articolului 48, alineatul (6) din Codul Fiscal (domeniul bancar; domeniul asigurărilor; jocuri de noroc; exploatare zăcăminte petroliere și gaze naturale); realizează venituri altele decât cele din consultanță și management în proporție de 80% din total venituri; veniturile realizate nu au depășit echivalentul a 100.000 euro; capitalul social este deținut de persoane, altele decât statul și unități administrativ-teritoriale; nu se află în dizolvare sau lichidare.

– Cotele de impozitare aplicate de la 1 ianuarie 2016 veniturilor realizate de microîntreprinderi sunt: 1% (pentru microîntreprinderile care au peste 2 salariați, inclusiv), 2% (pentru unitățile care au un salariat) şi 3% (pentru unitățile care nu au salariați).

– În cazul în care în anul fiscal se schimbă numărul de salariați, cotele de impozitare se modifică începând cu trimestrul în care s-a produs modificarea numărului de salariați.

– Prin excepție pentru persoanele nou înființate, constituite pe o perioadă mai mare de 48 de luni, cota de impozitare este de 1% pentru primele 24 de luni, de la data înregistrării.

– Prevederile de mai sus se aplică dacă în cadrul perioadei de 48 de luni, societatea nu a devenit inactivă, nu s-a declanșat procedura de lichidare sau dizolvare, nu s-au schimbat acționarii/asociații, nu a fost majorat capitalul social de către noii asociați.

– Dacă în cursul anului fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 100.000 euro, sau ponderea veniturilor din activitatea de management, sau consultanță, este de peste 20% din total venituri, societatea datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care s-a produs modificarea.

– Contribuabilii care sunt plătitori de impozit pe profit la 31 decembrie 2015 și nu depășesc pragul de 100.000 euro, calculat la cursul din 31 decembrie 2015 și nu au venituri din consultanță mai mari de 20% din total venituri, dacă îndeplinesc ambele condiții, atunci ei devin plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor de la 1 ianuarie 2016.

Impozitul pe dividende

– Cota impozitului pe dividende se modifică de la 1 ianuarie 2016, în sensul că asupra dividendului brut se aplică o cotă de 5%, care se plătește până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plătește dividendul.

– Contribuabilii care au distribuit dividende în cursul anului 2015 și nu le-au plătit, sunt obligați să achite impozitul pe dividende până la 25 ianuarie 2016 și să declare acest impozit în declarația 100. Cota de impozit pe dividendele distribuite în anul 2015 este de 16%, urmând ca pentru dividendele distribuite în cursul anului 2016 să se aplice cota de impozit pe dividende de 5%, indiferent din ce an ar provenii aceste dividende.

Contribuțiile sociale obligatorii

Elementele principale de noutate sunt următoarele:

– Persoanele fizice care realizează venituri din activități independente, datorează cota de contribuție socială obligatorie de 10,5%, aplicată asupra venitului net determinat în sistem real, sau asupra normei de venit. Baza lunară de calcul nu poate fi mai mica decât echivalentul a 35% din câștigul salarial mediu brut și nici mai mare decât echivalentul a de 5 ori acest câștig.

– Până la 31 decembrie 2015, baza de calcul a contribuției sociale pentru persoanele fizice care realizau venituri din activități independente, o reprezenta venitul declarat (asigurat), care putea fi inferior venitului net realizat.

– Pentru persoanele fizice care determină venitul net în sistem real, baza lunară de calcul a contribuției de asigurări de sănătate (stabilită prin echivalentul a 35% din câștigul salarial mediu brut), se recalculează în anul următor în baza declarației de venit realizat și se stabilește ca diferență între venitul brut realizat și cheltuielile deductibile aferente activității desfășurate.

– În cazul persoanelor care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, pentru care impozitul pe venit se reține direct la sursă, baza lunară de calcul a contribuției sociale o reprezintă diferența între venitul brut și cheltuiala deductibilă de 40% din venitul brut.

– Ceea ce trebuie cunoscut este faptul că, cota de asigurare de 10,5% reprezintă doar 1/3 din stagiul de cotizare, iar pentru un stagiu de cotizare complet, persoanele fizice pot opta pentru plata cotei complete de 26,3% (15,8% cotă angajator + 10,5% cota individuală).

Contribuția de asigurări de sănătate

– E datorată pentru următoarele categorii de venituri: venituri din salarii și asimilate salariilor; venituri din pensii; venituri din activități independente; venituri din cedarea folosinței bunurilor; venituri din investiții; venituri din activități agricole; indemnizația de somaj; venituri din alte surse; venituri din indemnizația pentru creșterea copilului; ajutorul social; indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă.

– Cotele de asigurări sociale de sănătate sunt: 5,5% contribuție individuală și 5,2% contribuție angajator.

– Beneficiază de scutiri: copii până la vârsta de 18 ani; elevi și studenți până la vârsta de 26 de ani, dacă nu realizează venituri; tinerii până la vârsta de 26 de ani proveniți din sistemul de protecție al copilului (dacă nu realizează venituri supuse contribuției de sănătate); persoanele cu handicap; femeile însărcinate și lăuzele dacă nu realizează venituri pentru care se datorează contribuție; bolnavii cu afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate; soția, soțul și părinții fără venituri proprii aflați în întreținerea persoanelor asigurate; persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin legi speciale (Decret – Legea 118/1990; Legea nr. 51/1991; Ordonanţa Guvernului 105/1990; Legea nr. 49/1994; Legea 309/2002 și altele).

Taxa pe valoare adăugată

– Elementul principal de noutate în privința taxei pe valoare adăugată constă în modificarea cotei standard de la 24% la 20%, începând cu 1 ianuarie 2016 și la 19% începând cu 1 ianuarie 2017.

– De asemenea, cota redusă de 9% se aplică pentru livrarea de proteze și accesorii; de produse ortopedice; livrarea medicamentelor de uz uman și veterinar; cazarea în sectorul hotelier; livrarea de alimente, băuturi, cu excepția băuturilor alcoolice; animale, păsări vii, semințe, plante, servicii de restaurant și catering (cu execpția băuturilor alcoolice).

– Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare în cazul manualelor scolare, cărți, ziare, reviste; accesul la castele, muzee, monumente, grădini zoo și botanice, târguri, expoziții, cinematografe, evenimente sportive, etc.; livrări de locuințe ca parte a politici sociale.

Impozitele şi taxele locale

– Elementul de noutate care trebuie punctat în cazul impozitelor și taxelor locale se referă la calculul impozitului pe clădirile nerezidențiale (care nu sunt folosite pentru locuit) aflate în proprietatea persoanelor fizice. Știm că până la 1 ianuarie 2016 clădirile aparținând persoanelor fizice, atât cele rezidențiale cât și cele nerezidențiale, erau supuse aceleiași cote de impozit.

– Începând cu 1 ianuarie 2016 pentru clădirile rezidențiale, cota de impozit este cuprinsă între 0,08% și 0,2%, iar pentru clădirile nerezidențiale, cota de impozit este cuprinsă între 0,2 1,3% și și se aplică asupra valorii stabilite astfel: prin raport de evaluare întocmit în ultimii 5 ani; asupra valorii finale a construcțiilor și clădirilor noi construite în ultimii 5 ani; sau asupra valorii rezultate din actul de transfer al dreptului de proprietate a construcțiilor, realizat în ultimii 5 ani.

– În cazul clădirilor cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul se calculează distinct pentru partea de clădire cu destinație rezidențială și separat pentru clădirea cu scop nerezidențial, iar sumele rezultate prin însumare reprezintă impozit final.

– În cazul în care într-o clădire este înregistrat sediul social, sau un domiciliu fiscal, dar în clădire nu se desfășoară nicio activitate economică, cotele de impozit aplicate sunt cele aferente construcțiilor folosite în scop rezidențial.

– În cazul în care valoarea construcțiilor utilizate în scop nerezidențial nu poate fi stabilită potrivit principiilor enumerate mai sus, impozitul pentru clădirile nerezidențiale se calculează prin aplicarea unei cote de 2% asupra valorii impozabile stabilite pentru clădirile cu destinație rezidențială.

– Pentru clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, utilizate pentru activități agricole, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii.

– Persoanele fizice care dețin clădiri cu destinație nerezidențială sau mixtă, sunt obligate ca până la primul termen de plată a impozitului, respectiv 31martie 2016, să depună la unitatea administrativ teritorială, declarația privind destinația clădirii și valoarea impozabilă a acesteia (conform Ordinului comun MFP/MDRAP nr. 4087/2069 din 22 decembrie 2015, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 972/29 decembrie 2015).

Codul de procedură fiscală

– În privința Codului de procedură fiscală, se reține faptul că s-a redus procentul de dobândă calculată pentru neachitarea la termenul de scadență a obligațiilor fiscale, de la 0,03%, la 0,02% pentru fiecare zi de întârziere, iar penalitatea de întârziere este de 0,01% pentru fiecare zi de întârziere.

– De asemenea, s-a introdus penalitatea de nedeclarare, aplicată în cazul creanțelor fiscale stabilite de organul de inspecție fiscală, a cărei cotă este de 0,08% aplicată pe fiecare zi, începând cu ziua imediat următoare scadenței și până la data stingerii obligației.

– Cota penalității de nedeclarare poate fi majorată cu 100% în cazul evaziunii fiscale, sau, se poate reduce cu 75% dacă obligațiile fiscale stabilite prin act administrativ fiscal se sting prin plată sau compensare, sau prin eșalonare la plată.

– Atunci când se aplică penalitatea de nedeclarare, nu se aplică și penalitatea de întârziere.

– În cazul suspendării executării actului administartiv fiscal potrivit prevederilor Legii 554/2004, dispusă de către instanța judecătorească, aceasta încetează de drept, fără nicio formalitate, dacă acțiunea în anulare a actului administrativ fiscal nu a fost introdusă de către contestator în termen de 60 de zile de la data comunicării Deciziei de soluționare a contestației.

– Un alt element de noutate se referă la posibilitatea contestatorului de a se adresa instanței de contencios administrativ pentru anularea unui act administrativ fiscal, dacă contestația depusă împotriva acestui act nu a fost soluționată în termen de 6 luni de la data depunerii.

– Procedura de soluționare a contestației încetează la data la care organul fiscal a luat act de actiunea în contencios administartiv formulată de către contribuabil.