„Duel” al proiectelor de management, la Universitatea "Petru Maior"

Cei doi candidaţi pentru funcţia de rector al Universităţii „Petru Maior” din Târgu-Mureş s-au întâlnit miercuri, 27 ianuarie, cu mass media locală, prilej cu care au fost făcute publice o parte din ideile şi proiectele care se regăsesc în planurile de management propuse celor 146 de alegători de la nivelul universităţii, aşteptaţi să se prezinte la urne marţi, 23 februarie. Astfel, timp de aproximativ 50 de minute actualul rector, prof. univ. dr. Călin Enăchescu şi conf. univ. dr. Daniel Ştefan, prodecan al Facultăţii de Ştiinţe Economice, Juridice şi Administrative au dialogat cu jurnaliştii despre prezentul şi mai ales despre viitorul Universităţii „Petru Maior”.

Călin Enăchescu, adeptul educaţiei centrată pe student
Actualul rector, prof. univ. dr. Călin Enăchescu, are 57 de ani, este doctor în informatică şi a precizat că şi-a depus candidatura pentru al doilea mandat de rector din dorinţa de a continua proiectele demarate în perioada 2012-2015, dar şi pentru a-şi pune experienţa managerială de 19 ani în slujba Universităţii „Petru Maior”.
Întrebare: Care sunt motivele pentru care candidaţi la funcţia de rector?
Răspuns: Mi-am depus candidatura în contextul în care consider că în cei patru ani am început o serie de proiecte pe care nu am reuşit să le finalizez şi ar fi o normalitate şi un respect faţă de colegii mei să nu abandonez aceste proiecte pe care le-am început. Consider că după patru ani de mandat universitatea este într-o situaţie stabilă, de consolidare, urmând ca în următorii patru ani să vină elemente de acord fin, ca să zic aşa, pentru că nu se mai pune problema în acest moment unei construcţii la nivel de temelie, ci acum lucrăm la „finisajele” acestei universităţi. După patru ani de mandat vorbim de o universitate care are toate programele de studii acreditate, care a obţinut în ultimul an în cadrul evaluării instituţionale grad de încredere ridicat, ceea ce ne clasează între primele universităţi din România. Nu au fost sincope financiare majore în desfăşurarea activităţii universităţii, am fost implicaţi într-un număr însemnat de proiecte internaţionale şi naţionale, am reuşit să satisfacem în mare parte dezideratele cadrelor didactice de a promova, considerăm că absolvenţii noştri au o pregătire satisfăcătoare care, evident, poate fi îmbunătăţită, avem un grad de angajabilitate ridicat care ne clasează între primele universităţi din ţară. Şi atunci această experienţă pe care am acumulat-o, şi amintesc că înainte am fost opt ani prorector, cinci ani decan, secretar ştiinţific, deci am 19 ani de activitate managerială, activitatea de rector nu seamănă cu celelalte. Ce am acumulat în cei patru ani, cu toată experienţa mea anterioară, este un „bagaj” care nu poate fi neglijat. Din păcate, oricine îşi asumă această responsabilitate are nevoie de o perioadă de timp destul de mare ca să se familiarizeze şi să cunoască toate elementele manageriale. Nu în ultimul rând, consider că pot contribui la dezvoltarea universităţii prin proiecte care au în spate elemente importante. Consider că am obligaţia de a-mi continua proiectele şi rămâne să decidă colegii dacă merit să îmi continui proiectele.
Întrebare: Punctaţi vă rog maxim două proiecte pe care doriţi să le dezvoltaţi în viitor.
Răspuns: Este vorba categoric despre poziţionarea universităţii în acest areal mureşean ca un centru de spiritualitate, nu numai centru educaţional. În cei 56 de ani de activitate, la Universitatea „Petru Maior” au absolvit aproximativ 35.000 de specialişti, ceea ce a constituit un element important pentru dezvoltarea judeţului Mureş. Ideea este să plasăm ca o universitate regională – şi de fapt în momentul de faţă toate universităţile din ţară sunt regionale – şi când spun că această universitate are o ambiţie regională nu trebuie înţeleasă ca o ambiţie modestă, ci ca o ambiţie care este firească în cadrul dezvoltării României de astăzi. Noi ne adresăm acestei comunităţi mureşene prin deviza noastră şi asta trebuie să fie clar că dacă suntem o universitate pentru comunitate nu putem gândi toate programele de studii strict prin eficienţa financiară şi economică, pentru că nu întotdeauna specializări cum ar fi cele umaniste au o componentă financiară pozitivă. Dar în acelaşi timp dumneavoastră veţi dori să aveţi în şcoli profesori pentru copii, pe care îi pregătim noi, veţi dori să avem economişti şi nu numai specializările de vârf cerute pe moment pe piaţă. Având în vedere scăderea demografică abruptă care se va întâmpla până în anul 2025, estimată la 45%, în ceea ce priveşte tinerii care sunt potenţiali candidaţi la universităţi, soluţiile trebuie căutate prin internaţionalizare. Şi atunci un element foarte important este categoric crearea de specializări cu limbi de predare internaţionale, mă refer la engleză, franceză, italiană, spaniolă, pentru că avem cereri. În ultimii doi ani există o cerere pentru această categorie de studenţi care pot compensa şi financiar şi numeric scăderea demografică. O altă idee foarte importantă a programului meu managerial se referă la faptul că deşi suntem o instituţie cu caracter regional trebuie să avem elemente de vârf, de nişă, care să ne diferenţieze faţă de celelalte universităţi, adică programe care să fie recunoscute ca fiind făcute la Universitatea „Petru Maior” la cel mai înalt nivel. Acest lucru nu se poate face decât adăugând componenta de cercetare, care este generată în special de Şcolile Doctorale. În momentul de faţă, în universitate există o Şcoală Doctorală în domeniul Filologiei şi în acest an se vor mai crea două Şcoli Doctorale în domeniu Istoriei şi al Informaticii, iar anul viitor în domeniul Ingineriei şi al Economiei. Tot în contextul internaţionalizării am început şi voi continua în cadrul proiectului anul pregătitor. Am obţinut toate aprobările necesare în cursul anului trecut şi urmează să aducem un număr însemnat de studenţi străini, care să participe la această formă de pregătire, care pentru universitate înseamnă fonduri şi resurse suplimentare însemnate care va permite dezvoltarea universităţii. Desigur, cercetarea este foarte importantă, urmează noi elemente de ierarhizare a universităţii pentru implicarea în proiecte naţionale şi internaţionale, ceea ce se face şi în prezent şi se va dezvolta în continuare. Din punct de vedere didactic aş încerca un tip de educaţie centrată pe student, care înseamnă că trebuie să facem toate acţiunile didactice nu gândite de profesori pentru profesori, ci gândite pentru studenţi.

Modernizarea programelor de studii, dorită de Daniel Ştefan
Născut în urmă cu 39 de ani, conf. univ. dr. Ştefan Daniel este doctor în Ştiinţe Economice, specializarea Finanţe, îşi desfăşoară activitatea în cadrul Universităţii „Petru Maior” din martie 2002, iar în prezent este prodecan al Facultăţii de Ştiinţe Economice, Juridice şi Administrative.
Întrebare: Care sunt motivele pentru care candidaţi la funcţia de rector?
Răspuns: Am în spate o experienţă managerială în cadrul universităţii, în poziţii diferite, fie în zona Departamentului de Formare Continuă, fie în zona Facultăţii de Ştiinţe Juridice şi Administrative unde în ultimii patru ani m-am implicat activ în derularea tuturor activităţilor care au ţinut de acreditare, de normare, de cercetare. Am o astfel de experienţă managerială care nu mă face să fiu foarte departe de ceea ce înseamnă universitatea în ansamblul ei. Bineînţeles, există elemente la care nu am avut acces în poziţiile în care am fost, dar cred că pot să compensez acest lucru printr-o muncă susţinută, prin dăruire şi prin experienţa mea ca şi economist, pentru că am o experienţă bogată în ceea ce înseamnă componenta de management financiar, componenta de management în general şi atunci aceste lucruri îmi vor permite să mă adaptez repede la situaţia existentă în momentul de faţă. Raportat la ceea ce cred eu că mă recomandă în raport cu această poziţie este dinamismul şi o viziune pentru această universitate. Eu cred că universitatea este şi trebuie să se afirme mai puternic ca şi prezenţă în comunitatea locală, cred că trebuie să fim mai puternici în a ne afirma ideile şi în a dovedi inclusiv componente de spirit critic raportat la tot ceea ce se întâmplă în mediul în care ne desfăşurăm activitatea la nivel local, la nivel regional, şi bineînţeles şi un spirit constructiv. Să venim cu soluţii, cu propuneri care până la urmă să contribuie la ceea ce ne dorim cu toţii, dezvoltarea acestui oraş, acestui judeţ, pentru că intenţia mea este de a ieşi din Târgu-Mureş ca şi areal de acoperire, de a fi mult mai prezenţi în tot ceea ce înseamnă judeţul nostru şi de a ne implica foarte mult în ceea ce priveşte componenta educaţională pentru că fără educaţie nu avem viitor. Educaţia este elementul care trebuie să fie din punctul nostru de vedere prioritar la nivel instituţional, local, judeţean.
Întrebare: Punctaţi vă rog maxim două proiecte pe care doriţi să le dezvoltaţi în viitor.
Răspuns: Într-adevăr, e o problemă legată de scăderea numărului de studenţi, element care afectează de o bună perioadă de timp viaţa universităţii noastre şi presiunile pe care le generează în special din punct de vedere financiar. Trebuie să pornim de la ideea că în momentul de faţă chiar şi la acest nivel de peste 3.000 de studenţi pe care îi avem, universitatea reprezintă pentru comunitatea locală 70 de milioane de lei anual cheltuiţi aici, în Târgu-Mureş, de către membrii comunităţii academice, de către studenţi, iar păstrarea şi dezvoltarea acestei instituţii ca element central al universităţii noastre este în interesul tuturor, nu numai al nostru, ci şi al dumneavoastră, ca persoane, pentru că lipsa unei astfel de instituţii ar însemna minus 70 de milioane de lei pentru comunitatea locală, pentru Târgu-Mureş. Raportat la taxele care se încasează, raportat la cheltuielile care se pot transfera în alte oraşe, raportat la veniturile care se încasează, la bugetul universităţii, toţi aceştia sunt bani pentru comunitatea locală. Atunci nu ne rămâne decât să ne axăm şi să ne orientăm spre a susţine şi a dezvolta această activitate. Pentru mine, cel mai important punct este legat de dezvoltarea a ceea ce avem în momentul de faţă, de a moderniza programele de studii actuale. Trebuie să avem în vedere că deja se vorbeşte, sunt studii la nivelul Forumului Economic Mondial cu privire la schimbarea abilităţilor şi trebuie să ne actualizăm activitatea noastră raportat la ceea ce se aşteaptă de la viitorii absolvenţi din 2020. Se vorbeşte acolo de gândire critică, şi în acest sens vom promova mult în rândul studenţilor noştri activităţile civile, îi vom încuraja să dezvolte un astfel de spirit critic prin activităţile civice, creativitate, inteligenţă emoţională. E ceva ce nu apare în lista de abilităţi în momentul de faţă. Trebuie să ne adaptăm la aceste abilităţi, iar asta înseamnă actualizarea a ceea ce avem în momentul de faţă şi dezvoltarea de programe noi. Universitatea s-a văzut pusă în faţa unei situaţii de a renunţa pe parcurs la anumite programe de studiu cum au fost Calculatoarele, la Facultatea de Inginerie, unde în momentul de faţă ciclicitatea cererii în raport cu educaţia face ca astfel de programe să fie regăsite, recerute pe piaţa forţei de muncă. Din acest punct de vedere, ne propunem să recuperăm acele zone de competenţă la care s-a renunţat din motive obiective la momentul respectiv. Şi bineînţeles să dezvoltăm noi programe de studiu în raport cu cerinţele actuale şi de ce nu să creem noi zone de competenţă prin programe de studiu care să ofere oportunităţi penru mediul de afaceri local. Al doilea element pe care doresc să îl ţintesc este creşterea contribuţiei pe care activitatea de cercetare o are la sustenabilitatea acestei universităţi. Iar aici sunt diverse măsuri în planul managerial, bineînţeles susţinerea proiectelor de cercetare, dezvoltarea unui departament care să contribuie efectiv la scrierea de proiecte de cercetare şi nu numai, pentru că pot fi şi în zona educaţională şi de formare. O idee pe care eu doresc să o susţin în contextul în care deja există linii de finanţare anunţate în această zonă se referă la dezvoltarea unui hub tehnologic de care să beneficieze comunitatea de afaceri, alături de universitate.