VIDEO, FOTO: Soluții pentru orașul viitorului, cu arhitectul Klaus Birthler

Conferințele Licelui ”Lucian Blaga” au ajuns miercuri, 27 ianuarie la al treilea episod, oaspete fiind arhitectul reghinean Klaus Birthler care le-a vorbit elevilor despre Reghin despre punerea în valoare a arhitecturii orașului, oferind totodată soluții pentru orașul viitorului, tema inedită supusă spre dezbatere la Liceul ”Lucian Blaga” din Reghin. ”Mi se par foarte benefice astfel de întâlniri, în afara temelor stabilite de programa școlară, aduce niște discuții și abordări despre ce se întâmplă efectiv în viața reală de după școală. Mi se pare că aceste întâlniri aduc elevii un pic cu picioarele pe pământ,  și reușesc să-i îndrepte către o lume mai reală, spre realitatea spre care ei se îndreaptă după ce termină școala, sau în momentul în care intră la facultate. Mi se pare lăudabil faptul că cei de la ”Lucian Blaga” reușesc să organizeze discuții pe teme actuale și din viața reală”, a precizat arhitectul Klaus Birthler. Încă din start elevii au început să fie familiarizați cu termeni și teorii, completate de exemple concrete despre modul cum arhitectura poate aduce  un plus economiei și vieții cotidiene. ”Broken Window Theory spune că dacă unei clădiri i se sparg geamurile de către cineva, acel geam spart atrage alte geamuri sparte. L a polul opus, în sens pozitiv avem Efectul Guggenheim Bilbao care  se rezumă la următorul lucru : dacă construim o clădire deosebită într-o zonă, ea are efect asupra parcelelor din jur, ea afectează valoarea imobiliară a terenului din zonă. La fel cum s-a întâmplat la Bilbao, unde a fost construit Muzeul Guggenheim într-o zonă industrială. Efectul care la avut a fost unul de dezvoltare a zonei respective. Statisticile spun că numărul de înnoptări în Bilbao au crescut de când s-a construit această clădire, ceea ce înseamnă că felul cum arată clădirile are un efect asupra economiei locale. Felul cum arată clădirile are repercursiuni asupra economiei locale”, a precizat Klaus Birthler. 

Strada lui ”Dan” A urmat o trecere în revistă a arhitecturii Reghinului, de la clădirile vechi, impunătoare, la prezentul trist,  în care clădirile își pierd din valoare. Tot la capitolul ”Așa NU” se încrie și prezența personajului ”Dan”,cu a sa stradă doar a lui. ”Eram consultant în Autoritatea Publică Locală și verificam actele care intră, să văd dacă corespund cu politica de arhitectură și urbanism stabilită de Ordinul Arhitecților. Era un domn care avea o parcelă atât de lungă, unde a dorit să-și construiască o casă. Apoi a spus că împarte acea parcelă în mai multe bucăți, și vinde restul de parcele pentru a avea bani să-și construiască casa. După două săptămâni a venit un alt domn care a dorit să facă același lucru, să construiască o casă. Avea o parcelă lungă pe care a împărțit-o. Acum locul e cu multe case construite. Problema care se ridică este că fiecare și-a făcut câte o stradă, și în loc să avem o singură stradă care să deservească toate casele, avem două străzi, ceea ce înseamnă costuri mai mari. Dan, personajul care avea această parcelă lungă și îngustă pe care a împărțit-o, și-a făcut o stradă privată, drept pentru care toată infrastructura trebuie să o facă el. Același lucru a început să-l facă și vecinul, fapt pentru care a rezultat o zonă rezidențială cu o anumită problemă. Dan putea face următorul lucru :să vorbească cu vecinii, să unifice toți o parcelă după care să traseze o stradă, cu costuri mai mici, după care să vină parcela împărțită astfel ca ea să aibă și spațiu verde, lucru care lipsește cu desăvârșire din astfel de străzi”, a spus Klaus.

Orașul relațiilor scurte Printre soluțile prezentate de arhitectul reghinean se numără și cea a restrângerii limitelor orașelor, aspect care ar duce la o mai mare eficiență economică. ”Tendința orașelor,  explicată în cadrul Cartei de la Leipzig stabilește că orașul de succes este orașul relațiilor scurte, în sensul că nu ne întindem foarte departe, ci să integram anumite zone, să avem zone mixte. În comunism era o modă în care să existe orașe cu funcțiuni segregate. Exemplu era un cartier de locuințe, iar ca să mergi dimineața la fabrică toți trebuiau să meargă pe un drum foarte lat, drept pentru care la șase dimineața drumul era supra dimensionat, iar în restul zilei nu era aproape deloc folosit, mai exact o folosire ineficientă a infrastructurii publice a drumurilor. Orașul relațiilor scurte înseamnă să avem în zonele rezidențiale și comerț, servicii, și mică producție, pe cât posibil să restrângem limitele orașului. Cu cât e mai restrâns orașul și e folosit mai eficient, cu atât el este mai economic”, a menționat Klaus.

”Bicicleta este un factor care poate aduce bani” Printre punctele atinse a fost și cel al mobilității, de la infrastructura de drumuri sufocată de atâta trafic, la modalitățile prin care poți aduce avantaje economiei locale. ”Mobilitatea este un aspect foarte important, în special din perspectiva consumului de energie. Dacă nu avem o astfel de mobilitate, orașul este mort. Important este să asigurăm deplasarea dintr-un loc în altul a unui individ, indiferent ce mijloc de transport folosește.Tendința de viitor a orașelor este de a urmării mobilitatea, S-a observat faptul că dacă lărgim o stradă, sau să facem mai multe locuri de parcare, atunci vor veni și mai multe mașini, atât pe stradă cât și pe locurile de parcare. Mașinile, traficul, nu se comportă ca și un râu. Dacă îi lărgești albia nu vine mai multă apă, ea scade, în schimb la mașini e altfel. Dacă lărgești o stradă vor veni și mai multe mașini, drept pentru care nu am rezolvat nimic, și atunci trebuie să gândești altfel, în termeni de mobilitate. Referitor la mobilitate, studiile arată că un ban investit în frastructură ciclo, aduce un profit de cinci ori mai mare, drept pentru care bicicleta este un factor care poate aduce bani. Cum? Dacă mergi la cumpărături cu mașina, cumperi o dată și mult. Dacă mergi cu bicicleta cumperi mai degrabă de pe drum, mergi mai des,  dar contribui la dezvoltarea economiei locale, cumpărând de la firme locale, ceea ce înseamnă că aoamenii acelor firme pot trăi mai bine în acel oraș. Un ban investit în infrastructura ciclo aduce de cinci ori mai mult profit în oraș”, a declarat arhitectul reghinean. 

Ce-și doresc oamenii creativi ? Un fenomen care nu a fost omis de către Klaus a fost cel al ofertei unui oraș față de oamenii, cei creativi în special. Ce fac aceștia în cazul în care această ofertă lipsește. ”Economistul Richard Florida spune că se duc către locuri care sunt mai umane, în care ai posibilități pentru sport și agrement, locuri în care au cultură, să mergi la un teatru, la cinema . Salariul care îl câștigă aceștia nu este cel mai important lucru,  ci modul de viață. Din această cauză a face orașe agreabile este unul din elementele cele mai tari în a atrage oamenii”, a menționat Klaus.

PUG fără reguli Finalul prezentării despre orașul viitorului văzut de Klaus Birthler i-a readus pe cei prezenți cu picioarele pe pământ, unul deloc  roz. ”Am văzut imagini vechi în care oamenii știau să trăiască. Pe atunci statul nu era atât de puternic, dar totuși oamenii știau să trăiască mai bine. Și culmea, se construia mult mai bine ca acum. Aceste subiect a devenit o preocupare pentru mine, îl cercetez pentru doctorat, despre cât de mult stat avem nevoie pentru avea un oraș. E nevoie mai mult de discuții între vecini, între oameni , sau mai mult de un stat care impune ?  Răspunsul încă nu îl știu. Regulile orașului în prezent sunt stabilite prin Planul Urbanistic General. Fiecare oraș sau comună trebuie să aibă acest PUG în care, avem stabilite anumite reguli. În Reghin,  din păcate de circa 10 ani nu avem reguli, din cauza că, la momentul în care s-a întocmit Planul Urbanistic General cel care îl făcea a decedat, și nu a mai apucat să scrie regulile, cu toate astea a fost avizat. Acest PUG fără reguli este în vigoare în momentul de față”, a subliniat arhitectul Klaus Birthler.

Mai mult decât un simplu desen…După lecția despre punerea în valoare a frumosului la nivelul Reghinului oferită elevilor de arhitectul reghinean, au urmat întrebările venite din partea auditoriului. Una dintre ele s-a referit la profesia de arhitect, mai exact la câtă pasiune și câtă știință însumează aceasta. ”Ce credeți că fac arhitecții ?” a întrebat Klaus. ”Desenează clădiri” a fost unul din răspunsurile venite din partea elevilor . ”Nu este vorba doar de desen. De exemplu,  vine la mine o persoană care dorește un palat. Dacă fac un proiect eu trebuie să știu cât costă acel palat, lucru care poate nu mă privește, dar ca să am garanția că voi fi plătit pentru acel palat, trebuie să-i fac calculele pentru a vedea dacă are putere de a plăti acel palat. Atunci persoana care vine să construiască un palat poate să plece și  să facă o cabană. I-am arătat că, costurile de întreținere sunt foarte mari, și el nu poate să construiască acel palat. Sunt foarte multe astfel de cazuri în toată țara când, o familie dorește să construiască o casă mare. O concepe, toarnă fundația și gata. Sunt foarte multe astfel de case care sunt așa de 10 ani, din cauză că nu și-au făcut calculele, cât costă,  dar mai ales cât costă întreținerea. Este mai mult decât desen, mai mult decât imaginație, este și o cunoaștere tehnică a comportării materialelor. Nu trebuie să le ști pe de rost , le înveți, le simți. Despre asta e vorba la urma urmei, de a simți materialele și de a recomanda ce e mai potrivit”, a precizat Klaus.

Necesitatea serviciilor turistice 

Altă temă abordată de Klaus a fost cea a promovării turistice a Reghinului, provocat de unul dintre elevii prezenți. ”Nu cred că trebuie să mai privim lucrurile cum am făcut-o până acum. Aveam un monument, punem un loc de parcare pentru autobuze, tăiem biletul la intrare, vizitezi și apoi pleci. Ultimele tendințe în ce privește potențialul turistic este de a oferii servicii turistice. Totul depinde de cum vinzi informația la nivel local. Un exemplu foarte bun este proiectul Fondului Comunar Reghin privind promovarea urbană, de a vinde povestea celor care vin în oraș. E vorba de comunicare, între oameni, de a se înțelege ce servicii oferă fiecare pentru a atrage turiști. La nivel de Reghin se face un turism mai mult de afaceri. Cei care vor să cumpere sau să facă o tranzacție cu produse care se fabrică în Reghin vin, înnoptează și a doua zi pleacă. E nevoie de o analiză a turismului în acest sens. Încă nu am citit Strategia de Dezvoltare a orașului în ce privește turismul, dar eu cred că nu mai trebuie să vedem turismul ca și până acum, un monument, ceva vizitatori și cam atât. E nevoie de mult mai mult. Avem în zonă atracții și zone deosebite, și aici nu trebue să ne rezumăm doar la Reghin, trebuie să privim în ansamblu toată zona Reghinului. Orașul se află la intersecția dintre Valea Mureșului și Valea Gurghiului. Este un oraș premontan, ultimul înainte de a merge în sălbăticie. Gândiți-vă dacă există în Reghin posibilități de a cumpăra echipament de munte profesional, pentru care există o anumită lacună, sau alte servicii care te pregătesc pentru aceste două văi, fiecare fiind unică în felul ei, cu lemnul de rezonanță, cu peșteri de mulaj unice în Europa. Avem lucruri unice care din păcate nu sunt destul exploatate din punct de vedere turistic”, a precizat Klaus Birthler.

Feedback pozitiv Șirul întrebărilor venite din partea elevilor a fost pe placul lui Klaus, convins că întâlnirea a stârnit un ineteres crescut în rândul acestora. ”Pentru mine personal, elevii  au fost foarte cuminți. Este un semn bun când copiii sunt liniștiți, ceea ce denotă faptul că sunt intersați de subiect. Știu de la mama mea, ea fiind profesoară, că e în anumite cazuri e destul de greu să ți elevii sub control, să fie constanți cuminți și ascultători. Întrebările elevilor de la final mi s-au părut extrem de importante. La multe prezentări finalul se lasă fără întrebări, și atunci te întrebi dacă publicul a fost atent sau nu. În schimb aici la ”Lucian Blaga” au fost foarte multe întrebări, lucru care dovedește interesul și atenția lor pentru această întâlnirea”, a subliniat Klaus Birthler.

”Cu toții suntem câștigați”Lecția oferită elevilor de arhitectul Klaus Birthler se înscrie în demersul lăudabil al Conferințelor Liceului ”Lucian Blaga” de a oferii elevilor o alternativă la valul de informație venită prin intermediul mass media, de multe ori nocivă în ce privește educația tinerei generații. ”Pentru noi este foarte important ca elevii să vadă, dar mai ales să audă și altceva. Considerăm că ce se dă la televizor, nu întotdeauna este ceva care să merite atenția. Mi se pare că există prea multă demagogie, prea multă prostie, superficialitate, iar dacă elevii nu au acces și la altceva, eu cred că vom avea cu toții de suferit. Ei sunt până la urmă generația viitoare, de care trebuie să avem grijă. Pentru acest nou moment din cadrul Conferințelor ”Lucian Blaga” cred că am reușit ce mi-am propus, îl cunosc pe Klaus Birthler, știu că pune suflet în tot ce face, și mă bucur să avem astfel de persoane la noi la Reghin. Mă bucură nespus implicarea sa și faptul că, consideră profesia sa o datorie, pe lângă faptul că îi și place această meserie. Dacă elevii își dau seama că tot ce există în oraș are o valoare, și dacă avem grijă de ceea ce avem, de patrimoniu, de natură, iar pe termen lung avem de câștigat, cred că atunci cu toții suntem câștigați”, a precizat prof. Cristina Drescan, inițiatorul Conferințelor Liceului ”Lucian Blaga”.

[zizigallery id=1890]