Cetatea medievală, “păzită” de Garda Lupilor

Aproximativ 20 de artişti şi voluntari din Târgu-Mureş, grupaţi în jurul Teatrului Scena sub denumirea de Garda Lupilor, s-au arătat dispuşi să asigure “paza” Cetăţii Medievale din Târgu-Mureş şi să ofere adevărate spectacole pentru turişti în timpul schimbului de gardă.

Regizorul Liviu Pancu, cel care coordonează Garda Lupilor, a declarat, pentru Agerpres, că spectacolul pe care lupii săi doresc să îl realizeze în Cetatea Târgu-Mureş se doreşte a fi mult mai atractiv şi mai incitant comparativ cu gărzile altor cetăţi. “Ne-am gândit la o gardă a Lupilor de Târgu-Mureş, iar aceasta trebuie să aibă o ancorare istorică, o temă de reconstrucţie istorică. Din punct de vedere istoric, ne-am axat foarte mult şi ne-am orientat ca perioadă pe începutul construirii fortificaţiilor transilvănene, practic în jurul secolului XIV-XV şi în funcţie de aceasta ne-am ales costumaţia.

Nu mai sunt lupii din festivalurile medievale (Ordinul Cavalerilor Lup – n.r.), ci sunt noii Lupi, cu zale, coifuri, mănuşi, platoşe, suliţe, lucruri pe care le considerăm mai mult decât benefice pentru trezirea interesului asupra cetăţii, acolo unde avem bârlogul, adică unde este Teatrul Scena. Toate trebuie construite cu sprijinul Primăriei şi Consiliului Local Târgu-Mureş, pentru că e nevoie de un accept pentru proiectul nostru. Avem în proiect şi o surpriză – aşa o vedem noi, totul e să fie agreată – schimbul de gardă în exteriorul cetăţii şi în cetate se va termina cu trei salve de tun”, a declarat Liviu Pancu. El a adăugat că acest proiect va fi asigurat pe bază de voluntariat, membrii grupului având deja uniformele, armele şi urmează să fie rezolvate şi procurarea tunului şi a întregii recuzite. “Va fi un adevărat ritual, pentru început într-o formulă de voluntariat, pentru a dovedi că se poate”, a subliniat Liviu Pancu. Acesta a spus că printre noii gardieni lupi se regăsesc şi veteranii Ordinului Cavalerilor Lup, dar şi mulţi lupi tineri, care s-au arătat dispuşi să “păzească” voluntar şi să facă patrule în Cetatea din Târgu-Mureş şi în exteriorul acesteia, vinerea, sâmbăta şi duminica. Cetatea Târgu-Mureş a luat forma pe care o vedem astăzi în perioada 1602 – 1652, sub conducerea judelui Borsos Tamas, însă prima fortăreaţă a fost construită pe acest amplasament în anul 1492, din dispoziţia voievodului Transilvaniei, Ştefan Bathory. Primăria Târgu-Mureş a reuşit să obţină o finanţare europeană pentru un amplu proiect de restaurare şi valorificare a Cetăţii Medievale, cu o suprafaţă de aproape 4,3 hectare, pentru introducerea ansamblului în circuitul turistic al zonei, punerea în siguranţă şi refuncţionalizarea clădirilor şi a incintei. Din valoarea totală a proiectului, de peste 29,2 milioane de lei, peste 21,7 milioane de lei reprezintă asistenţa financiară nerambursabilă prin Programul Operaţional Regional, iar contribuţia municipalităţii este de 1,9 milioane de lei.

În cadrul proiectului de reabilitare se regăsesc lucrări de consolidare, reamenajare şi reabilitare a clădirilor, aleilor, sistemelor de apă, canalizare şi drenaj, precum şi restaurarea componentelor artistice din incintă. În plus, toate cele patru corpuri de clădire din cetate au intrat în reabilitare, precum şi cele 7 bastioane – Tăbăcarilor, Mic, Porţii, Croitorilor, Măcelarilor, Dogarilor şi Blănarilor – cărora li s-au stabilit deja destinaţiile (centre de conferinţe, săli de expoziţii, ateliere, săli de spectacole, centre de informare turistică, spaţii muzeale etc). Proiectul prevede restaurarea componentelor artistice – picturi, stucaturi, fresce, elemente decorative exterioare, tâmplării – amenajarea căilor de acces pietonale, instalaţii electrice exterioare, restaurarea şi remodelarea plasticii faţadelor (zidurile exterioare şi interioare), amenajări peisagistice şi a unui parc arheologic pentru evidenţierea obiectivului reabilitat, reclame şi indicatoare turistice.

În timpul lucrărilor de reabilitare, în Cetate au fost făcute şi o serie de descoperiri arheologice extrem de importante, care urmează să fie puse în valoare. Printre acestea se numără un atelier de prelucrare a bronzului din secolul al XV-lea, care este prima structură industrială de acest fel cel puţin în Transilvania, pivniţa unei case din secolul al XV-lea care are o adăugire din secolul al XVI-lea, de asemenea o fabrică de cărămidă din perioada secolelor XVI-XVII, care s-a dovedit a fi primul monument industrial din România, o bucătărie aproape completă din secolul al XVII-lea. În zona bastionului măcelarilor a fost identificată poarta de nord a cetăţii şi un sistem de captare a apei folosite ca drenaj, ceea ce dovedeşte existenţa unui sistem complex de infrastructură.

(Sursa: www.agerpres.ro)