Serviciul de probaţiune Mureş, bilanţ pe anul 2015

Activitatea Serviciului de probaţiune Mureş a însemnat şi în anul 2015 o contribuţie la creşterea siguranţei cetăţenilor, sprijinirea instanţelor de judecată în vederea individualizării pedepselor, prin informaţiile complexe furnizate în cuprinsul referatelor / rapoartelor de evaluare care au fost solicitate şi, nu în ultimul rând, protecţia comunităţii din judeţul Mureş, prin supravegherea îndeplinirii măsurilor şi/sau a obligaţiilor impuse în sarcina diferitelor categorii de beneficiari ai serviciului.

1.166 de supravegheri active

Principala activitate a serviciilor de probaţiune este reprezentată de supravegherea respectării măsurilor şi/sau a obligaţiilor impuse de instanţa de judecată persoanelor care au fost condamnate la executarea unei pedepse neprivative de libertate, persoanelor în cazul cărora instanţa a dispus amânarea aplicării pedepsei sau minorilor liberaţi din executarea unor măsuri educative privative de libertate. „În cursul anului 2015 a existat un număr de 1.166 de supravegheri active, dinamica procesului de supraveghere indicând, la finele anului, un număr semnificativ mai mare de persoane supravegheate (1.042) faţă de numărul persoanelor supravegheate aflate în evidenţa serviciului la începutul anului (562). În urma analizei activităţii anului 2014, când s-au înregistrat 315 cazuri noi, în anul 2015 se observă o creştere majoră a numărului de persoane supravegheate (624). Este de menţionat faptul că în anul 2015 s-a înregistrat numărul cel mai mare de cazuri noi de supraveghere, creşterea fiind cu 185,40% faţă de anul 2014”, a precizat Camelia Stăncescu, şeful Serviciului de probaţiune Mureş.

Potrivit acesteia, creşterea semnificativă a numărului de persoane supravegheate s-a datorat intrării în vigoare a noilor Coduri penale, în luna februarie 2014, care prevăd o diversificare a activităţii datorită introducerii a noi instituţii. „În anul 2015, activitatea de supraveghere a încetat pentru un număr de 144 persoane, din următoarele motive: expirarea termenului de supraveghere – 81 de cazuri, anularea sentinţei penale – 27 de cazuri, transferul dosarului de supraveghere potrivit competenţei teritoriale – 12 cazuri, revocare pentru săvârşirea de noi infracţiuni – 12 cazuri, revocare ca urmare a încălcării măsurilor de supraveghere sau a obligaţiilor impuse prin sentinţa penală – 9 cazuri şi deces – 3 cazuri. Scopurile supravegherii sunt: scăderea riscului de recidivă, prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni şi creşterea gradului de siguranţă socială. Faptul că un procent de doar 8% din totalul persoanelor condamnate aflate în supravegherea serviciului de probaţiune au săvârşit, în anul 2015, alte infracţiuni în cursul termenului de supraveghere, restul de 92% dând dovezi temeinice de îndreptare a comportamentului, indică eficienţa aplicării pedepselor neprivative de libertate”, a subliniat Camelia Stăncescu.

Referatele pentru minori, în scădere

În ceea ce priveşte numărul total al referatelor/rapoartelor întocmite în anul 2015, acesta a fost de 194, din care un număr de 77 au fost întocmite pentru minori, iar un număr de 117 pentru inculpaţi majori. Se constată o scădere a solicitărilor de întocmire a referatelor de evaluare pentru minori, comparativ cu anul 2014, cu 180 cazuri, respectiv 70%, datorită faptului că penitenciarul de pe raza de competenţă a serviciului s-a transformat în unitate de detenţie pentru majori cu regim semideschis. În ceea ce priveşte solicitarea rapoartelor de evaluare pentru majori acestea s-au menţinut la un nivel sensibil egal cu cel din anul anterior. „Menţionăm că prin derularea activităţii de întocmire a referatelor/ rapoartelor de evaluare, serviciul de probaţiune sprijină instanţa de judecată în individualizarea pedepselor, în cuprinsul documentului regăsindu-se informaţii despre persoana pentru care acesta a fost solicitat şi despre factorii care pot influenţa conduita acesteia. Elementele de noutate aduse de noile coduri constau în faptul că, în cazul referatului de evaluare, care se întocmeşte pentru minori, se estimează riscul de săvârşire a unor infracţiuni, se fac propuneri referitoare la măsura educativă ce urmează a fi aplicată şi la natura şi durata programelor de reintegrare socială pe care minorul ar trebui să le urmeze, precum şi la alte obligaţii ce pot fi impuse acestuia de către instanţă. În ceea ce priveşte raportul de evaluare, care se întocmeşte pentru majori, elementele de noutate aduse de noile coduri constau în faptul că se estimează riscul de săvârşire a unor infracţiuni şi se fac propuneri motivate privind măsurile considerate oportune din perspectiva reducerii riscului săvârşirii de infracţiuni”, a punctat Camelia Stăncescu.

Mulţumiri colegilor şi colaboratorilor

În activitatea Serviciului de probaţiune Mureş au fost implicaţi patru voluntari şi un student care a efectuat stagiul de practică. Aceştia au desfăşurat activităţi specifice, fiind supervizaţi de consilierii de probaţiune. Pe această cale, şeful serviciului a transmis mulţumiri colegelor pentru munca depusă şi tuturor partenerilor pentru sprijinul acordat în derularea activităţilor. „Activitatea serviciului a fost susţinută şi pe parcursul anului care a trecut de parteneri importanţi din rândul organizaţiilor guvernamentale şi amintim aici Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Mureş, Penitenciarul Târgu-Mureş, Primăria Târgu-Mureş, Instituţia Prefectului Judeţului Mureş, Direcţia Generală de Asistenţă Socială Mureş, Centrul de Evaluare, Prevenire şi Consiliere Antidrog Mureş, Agenţia Judeţeană de Ocupare şi Formare a Muncii Mureş, Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş, Centrul Judeţean Mureş din cadrul Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane. Intrarea în vigoare a noilor coduri penale, în luna februarie 2014, a însemnat pentru toate serviciile din ţară nu doar o diversificare a activităţii ci şi o creştere semnificativă a volumului de activitate. În cazul Serviciul de probaţiune Mureş creşterea volumului de activitate s-a resimţit în mod deosebit şi pentru că acesta funcţionează cu şase angajaţi, un post fiind vacant. Doresc să menţionez faptul că serviciul nostru are şapte posturi din anul 2007, iar de atunci numărul persoanelor aflate în supraveghere a crescut de 13,71 ori”, a conchis Camelia Stăncescu.