Februarie dominat de scăderi pe burse

Scăderea preţului petrolului şi situaţia tensionată din China au menţinut volatilitatea de pe bursele din întreaga lume şi în luna februarie. Acest mix de pesimism combinat cu scăderi masive pe burse i-a făcut pe mulţi investitori să se întrebe dacă nu cumva ne confruntăm cu o criză economică mondială.

De altfel, mulţi analişti văd semenele unei crize peste tot. Dacă în anul 2008 criza economică a fost declanşată în SUA datorită spargerii unei bule imobiliare, în 2016, asistăm la spargerea unei bule economice în China. În 2008 criza a afectat sectorul financiar şi s-a propagat rapid către celelalte industrii, în 2016, eventuala prăbuşire a Chinei va afecta direct toate sectoarele industriale deoarece multe companii au văzut în China o oportunitate pentru a-şi spori câştigurile îndreptându-şi exporturile către aceasta şi totodată mărind producţia pentru face faţă cereri. Încetinirea economică a Chinei a dus la o cerere mai scăzută a materiilor prime iar acest lucru cauzează probleme grave marilor ţări producatoare care şi-au pierdut astfel cel mai important client.

Intervenţia băncii centrale americane care a pornit un program de QE în 2008 a dus la domolirea crizei din SUA, în cazul Chinei, eventuala prăbuşire a economiei nu va putea fi temperată în acelaşi fel deoarece ar genera o inflaţie imensă. Intervenţiile periodice în decursul anului 2015 ale băncii centrale chineze nu au reuşit să liniştească investitorii, aceştia continuând pe tot parcursul anului trecut să retragă sume importante din investiţiile făcute în China. Astfel, conform estimărilor Bloomberg ieşirile de capital din China au ajuns la 843 de miliarde de dolari în perioada ianuarie – noiembrie 2015. Intervenţiile tot mai dese ale băncii chineze au dus deasemenea la erodarea rezervelor valutare ale statului, astfel că rezerva valutară a scăzut cu 800 de miliare de dolari într-un an, ajungând în prezent la 3200 de miliarde.

Pentru a stimula revenirea economiei, în perioada 2010 – 2015, SUA a coborât dobânda de referinţa la un minim istoric. În decembrie 2015, FED a decis creşterea dobânzii la 0.5 puncte, cu promisiunea că pe parcursul anului 2016 vor urma periodic şi alte creşteri. La cea mai recentă intervenţie, presedintele FED, a afirmat că economia americană se confruntă cu numeroase ameninţări globale fapt care ar putea obliga FED să încetinească ritmul viitoarelor majorări ale dobânzii. Această veste nu era tocmai ce piaţa aştepta, după prima majorare de dobândă şi mulţi investitori au interpretat spusele preşedintelui FED ca pe o slăbiciune a economiei americane, fapt care a condus la scăderi pe burse.

Având toate aceste date nici nu e de mirare că indicele Fear and Greed a celor de CNN care măsoară sentimentele investitorilor legate de piaţa de capital se menţine în continuare în teritoriul de “frică extremă”.

Analizând graficul indicelui american S&P 500 putem observa că acesta a pierdut de la începutul acestui an 175 de puncte (-8.56%) reuşind să spargă un punct de suport serios, pragul de 1870 de puncte. Pe viitor, ne aşteptăm ca următorul prag de suport să fie testat cel de 1800 de puncte. Importanţa acestui prag este susţinută şi de extensia Fibonacci de 1.272 a punctului A.

Acţiunile din zona euro, în special cele din sectorul bancar, au fost lovite rău în prima jumătate a lunii februarie. În Franţa grupul Societe Generale, banca mamă a BRD, a suferit o scădere de peste 15% a cotaţiilor bursiere după ce a ratat estimările analiştilor pentru trimestrul 4. Cea mai mare bancă a Germaniei, Deutsche Bank, a avut şi ea de suferit după ce de la începutul anului a pierdut aproape 41%. Scăderile vin după ce banca a raportat pierderi de 6.8 milioane de euro pentru anul 2015. Investitorii sunt îngrijoraţi că Deutsche Bank nu va putea plăti o serie de instrumente financiare complexe ce vor ajunge la maturitate pe 30 aprilie 2016.

Indicele DAX a pierdut în 2016 mai bine de 1500 de puncte ( -15.50% ) reuşind la începutul lunii februarie să străpungă suportul de la 9300 de puncte după veştile proaste legate de preţul petrolului. În acest moment indicele a reuşit să respingă de la linia mediană inferioară a pitchfork-ului dar dacă în viitor linia mediană va fi străpunsă următorul suport serios va fi la nivelul 8440 de puncte. Importanţa acestui suport este întărită şi de extensia Fibonnaci 1.272.

La Bucureşti, dupa un început de an dominat de scăderi masive, sfârşitul lunii ianuarie şi începutul lunii februarie a adus puţin optimism pe bursă, astfel indicele BET a urcat de la valoarea de 6000 de puncte până la pragul de 6400 de puncte. Optimisul care a făcut acest lucru posibil vine după mai multe zvonuri conform cărora marile ţări exportatoare de petrol se vor aşeaza la masa negocierilor în vederea reducerii producţiei de petrol.

O analiză a indicelui BET arată că acesta a pierdut de la începutul anului 1000 de puncte (-14.28%) şi se află acum la un suport serios, prag psihologic, valoarea de 6000 de puncte. Acest prag corespunde şi cu extenisa Fibonacci 1.618 din punctul A fapt care îi sporeşte importanţa. Suportul de 6000 puncte şi-a dovedit eficacitatea şi în trecut, la mijlocul lunii ianuarie, când după o scădere masivă acesta a reuşit să respingă cotaţia indicului şi să o aducă până la rezistenţa de 6400 de puncte.

Pragul de 6400 este, de asemenea, unul foarte imporant, fapt dovedit şi de extensia Fibonacci 1.272 din punctul A. Graficul indiceului BET a oscilat timp de aproape 6 luni în intervalul decembrie 2013 – iulie 2014 în jurul valorii de 6400 de puncte până să reuşească să o depăşească. Aşadar, în lipsa unor veşti cu adevărat bune legate de situaţia economică a Chinei sau de o eventuală plafonare a producţiei de petrol ne aşteptăm ca indicele BET să oscileze o perioadă de timp între aceste 2 praguri.

Jumatatea lunii februarie a adus şi primele raportări finaciare preliminare ale anului 2015 pentru companiile tranzacţionate la BVB.

Startul a fost dat tocmai de Bursa de Valori Bucureşti care nu a oferit nici o surpriză. Nereuşind să atragă noi listări profitul companiei s-a diminuat cu 41% fata de 2014 până la 17.7 milioane de lei. Scăderea profitului a avut loc în contextul în care veniturile operationale au scăzut cu 35% iar cheltuielile au scăzut deasemenea cu 10%.

Din sectorul bancar, singura companie care şi-a publicat rezultatele până la data redactării articolului a fost BRD. A doua bancă din România din punct de vedere a activelor, a anunţat un rezultat de 6,9 ori mai mare faţă de cel din 2014. Profitul de 467 mil de lei era aşteptat de către investitori după rezultatele foarte bune raportate la 9 luni. Rezultatul a fost obţinut în urma diminuării costului riscului şi a reducerii cheltuielilor operaţionale. Veniturile nete din dobânzi au scăzut cu 4,9% iar veniturile nete din comisioane s-au redus deasemenea cu 2.51%. În schimb rata creditelor neperformante s-a redus în 2015 la 17% faţă de 20% cât era în 2014.

O companie care a surprins plăcut investitorii este Conpet. Transportatorul de ţiţei a raportat un profit de 54.2 milioane de lei în creştere cu 5.6% faţă de anul 2014. Profitul se datorează creşterii cantităţii de ţiţei transportate, a veniturilor din exploatare care au urcat cu 2.2% dar şi a cheltuielilor care s-au menţinut în anul 2015 la aceeasi valoare ca cele din 2014.

Publicarea datelor financiare preliminare pentru anul 2015 este un moment mult aşteptat de majoritatea investitorilor de portofoliu deoarece le oferă o imagine asupra dividendelor ce le pot obţine în acest an.

Articol publicat cu sprijinul clubului de investitori Invest Club Mureş. Invest Club doreşte să creeze o comunitate a investitorilor din Târgu-Mureş care prin întâlnirile şi discuţiile periodice să ofere educaţie bursieră tuturor celor interesaţi. Mai multe detalii pe http://mures.investclub.ro.
Rareş MIHĂILĂ