Share

Home / Cultură / Mărțișorul, poartă spre spiritualitatea populară

Mărțișorul, poartă spre spiritualitatea populară

Laura PopMărțișorul este un mic obiect de podoabă legat de un șnur împletit dintr-un fir alb și unul roșu, care apare în tradiția românilor, dăruit femeilor și fetelor ca semn al sosirii primăverii. Așa pare la prima vedere acest mic obiect pus în piept la început de martie, dar care poartă rădăcini adânci în conștiința populară. Despre aceste rădăcini ne-a vorbit Laura Pop, muzeograf în cadrul Muzeului de Etnografie şi Artă Populară din Târgu- Mureş.

Reporter: Care este semnificația zilei de 1 martie, denumită și Mărțișor?

Laura Pop, muzeograf: 1 martie este o dată importantă în calendarul nostru popular și, mai nou, a devenit o dată importantă în calendarul urban. Toată lumea merge și cumpără mărțișoare, se fac târguri de Mărțișor. Aceste manifestări încep de la Dragobete și continuă până la 8 martie. A devenit o sărbătoare publică Mărțișorul în zilele noastre, deși ea la origine nu era o sărbătoare publică, ci o sărbătoare mai mult de familie. Mamele ofereau mărțișoare copiilor, erau un fel de simbol al primăverii, al începutului de an, odată cu venirea primăverii. Toată lumea știa cum arăta un șnur, împletit din două fire, unul alb și unul roșu, unul alb și unul negru în timpurile mai vechi, la care se agăța o monedă, o cruciuliță. Mai nou, se agață tot felul de obiecte decorative, care nu mai au nicio legătură cu simbolul vechi al bănuțului de argint. Au apărut de-a lungul timpului tot felul de simboluri ale norocului, coșarul, trifoiul cu patru foi, dar și acestea sunt cam pe cale de dispariție. În zilele noastre, la modă este mărțișorul lucrat manual, așa numitele mărțișoare handmade, mărțișorul artistic din ceramică pictat, el devenind oarecum un obiect prețios.

Rep.: Mărțișorul mai este cunoscut ca și ziua Babei Dochia…

L.P.: Unii leagă Baba Dochia de povestea dacilor, cum că numele ei ar veni de la Dacia, dar asta este o altă legendă a noastră. Despre ziua Babei Dochia legenda spune că a plecat cu caprele la munte și a luat pe ea 9 cojoace și în fiecare zi a dat câte un cojoc jos, fie că el s-a umplut de apă, fie că a fost prea cald. Când a ajuns în vârful muntelui, a rămas doar în cămașă și s-a tranformat în stană de piatră împreună cu animalele ei. În părțile noastre, există o variantă interesantă a legendei Babei Dochia, în special în zona Văii Gurghiului culeasă de Ion Mușlea prin anii 30 care spune că Baba Dochia a ajuns în vârful muntelui și s-a rugat de Dumnezeu să-i facă foc. După ce dorința i-a fost îndeplinită, ea i-a cerut lui Dumnezeu să-i mai dea și un bărbat și atunci El s-a înfuriat și a transformat-o în stană de piatră. Se pare că și Munții Gurghiului, ca și Bucegi și Ceahlău, sunt plini de stânci sub formă babă, care ar fi întruchiparea Babei Dochia. Este o legendă care poate fi interpretată în mai multe moduri, Baba Dochia reprezentând probabil un fel de zeiță a fertilității, a pământului, care se transformă și ea în stană de piatră. Se spune că pe Valea Guirghiului curge și un izvor din stânca respectivă. De asemenea, despre mărțișor se spune că este împletit de Baba Dochia, firul fiind tors de ea în drumul spre munte.

Rep.: Ce urmează după ziua de 1 martie ?

L.P.: Cele nouă zile care urmează după 1 martie sunt considerate Zilele Babelor. La noi se obișnuiește ca lumea să-și aleagă una dintre aceste zile și după cum va fi vremea în ziua respectivă așa îi va merge și omului în anul respectiv, dacă va fi soare va fi un an bun, iar dacă va fi ploaie sau vreme urâttă va fi un an mai rău. Tot nouă zile se poartă și mărțișorul, chiar dacă unii spun că toată luna martie. Fetele, de regulă, îl purtau până la înflorirea pomilor și după aceea îl așezau într-un pom înflorit să aibă fața albă ca și floarea pomilor fructiferi.

Rep.: Ce ar trebui să înțelegem  prin Mărțișor ?

L.P.: Un simbol al începutului de primăvară, un fel de amuletă, simbolism ce îl găsim și în culoarea roșie care apar la mărțișoare, și bănuțul de argint, care să-i ferească pe cei care-l poartă de probleme în această perioadă mai dificilă a începutului de primăvară. Este una dintre sărbătorile de primăvară, la noi se mai spune Capul primăverii, care coincide și cu debutul lucrărilor agricole. De exemplu, pe Valea Gurghiului se semănau legumele la începutul lui martie.

Rep.: Cum se raportau oamenii în perioadele vechi  la această sărbătoare ?

L.P.: Această zi de 1 martie era un reper în ceea ce privește munca câmpului, precum și 9 martie, sfârșitul Zilelor Babelor fiind considerat începutul aratului de primăvară. Această zi era un reper în ce privește agricultura tradițională românească. În general, sărbătorile religioase erau reperele calendaristice cele mai importante. Dacă citim în consemnările mai vechi din etnografie, găsim că pe 9 martie se începea aratul, de 1 martie se seamănă legumele după cum am spus, apoi de Sfântul Gheorghe urmează alte lucrări, după această sărbătoare se duc oile la munte și așa mai departe. Aceste sărbători sunt mai mult niște repere ale ocupațiilor decât niște repere religioase să spunem.

Rep.: Acum mărțișorul se poartă, de regulă, în piept. Așa era obiceiul și în trecut?

L.P.: Pe vremuri acest mărțișor nu se purta neapărat agățat în piept ca un fel de bibelou. Copiii, de obicei, îl purtau legat la mână sau la gât și mai puțin pus în piept. Acest lucru a devenit mai preganant în cea de-a doua jumătate a secolului XX, în perioada comunistă, în special la oraș, ca oamenii să poarte mărțișorul în piept. Acest obicei se pare că s-a păstrat mai mult la oraș, lucru lăudabil, fapt pentru care el trebuie menținut și dus mai departe. Important este ca cei care poartă acest mărțișor să se aplece puțin și spre simbolul lui, tradițiile legate de acest obiect.

Rep.: Cum ar trebui să se raporteze cei tineri la acest obiect, la tradițiile legate de el?

L.P.: Ar fi bine ca lumea, în special cei tineri, să știe care este semnificația veche a mărțișorului, pentru că de multe ori această semnicifacție este pervertită în zilele noastre, mai ales că sunt cazuri în care el a devenit ca și un cadou foarte scump, pentru care unii cheltuie foarte mult. De multe ori se oferă și la cine trebuie și la vine nu trebuie, mărțișorul devenind un fel de câștigare a bunăvoinței celor care dețin autoritatea. Prin istoria acestui obicei, oamenii pot descoperi într-adevăr lumea țărănească, chiar identitatea noastră, deoarece aflăm foarte multe lucruri despre ce am fost și despre ceea ce suntem până la urmă. Noi încercăm prin acest simbol să ne redescoperim, prin aceste mărunte obiceiuri, fiecare din acestea fiind o fereastră spre lumea țărănească, spre identitatea noastră până la urmă.

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Veşmântul liturgic al Papei, creat de un designer ardelean!

Un designer din Satu Mare va crea veşmântul liturgic pe care Papa Francisc îl va …

Share
Share