Home / Justitie / Bordea (CSM): “Deciziile CCR încearcă, parcă, să blocheze sistemul judiciar”

Bordea (CSM): “Deciziile CCR încearcă, parcă, să blocheze sistemul judiciar”

Distribuie

CSMistii_site

Efectele deciziilor Curţii Constituţionale din România (CCR) blochează activitatea instanţelor, mai ales că Parlamentul, deşi are obligaţia de a gândi în termen de 45 de zile de la publicarea unei decizii a CCR să găsească o soluţie legislativă, se eschivează timp îndelungat atunci când sunt declarate neconstituţionale articole din Codul penal şi, mai ales, din cel de procedură penală. Este o concluzie desprinsă din cumularea răspunsurilor date marţi, la Tîrgu Mureş, de către doi dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), judecătorii Horaţius Dumbravă şi Adrian Bordea, prezenţi la bilanţul Curţii de Apel.

 

Fost preşedinte al CSM, judecătorul Adrian Bordea a susţinut marţi, într-o conferinţă de presă ce a succedat şedinţa de bilanţ a Curţii de Apel Tîrgu Mureş, că deciziile Curţii Constituţionale îngreunează activitatea instanţelor de judecată. “Fără a comenta deciziile Curţii Constituţionale, acestea parcă încearcă să blocheze sistemul judiciar (…) Gândiţi-vă că a fost o filosofie a Codului de procedură penală, care pur şi simplu s-a evaporat, asta înseamnă că nu s-a recurs nici de către cei care au stabilit regulile procesuale, nu au gândit la reprezentarea constituţională a instituţiilor care, iată, au fost declarate neconstituţionale. Fără a comenta decizia Curţii Constituţionale, ea a dus la îngreunarea activităţii”, a declarat magistratul.
Colegiul său de consiliu, judecătorul Horaţius Dumbravă a dus discuţia mai departe şi a spus verde-n faţă că forul constituţional ar trebui reformat: “Eu cel puţin văd necesitatea unei profesionalizări a Curţii Constituţionale, să încercăm să o scoatem încetul cu încetul de sub umbrela numirilor politice şi (…) de a face acest proces de numire transparent şi pe bază de competenţă”.
Judecătorul Horaţius Dumbravă a mai recunoscut că problema nu o reprezintă doar deciziile CCR, ci şi încetineala cu care Parlamentul adoptă modificările, deşi legislaţia stabileşte un termen clar, de 45 de zile, de modificare a articolelor declarate neconstituţionale.
“În materia de procedură penală sunt cele mai multe, aşteptăm de un an şi jumătate ca Parlamentul să îşi facă treaba, noi am sesizat după fiecare decizie a Curţii Constituţionale, în raport cu fiecare, că e necesară o modificare şi vă dau doar exemplul camerei preliminare, s-au aflat de foarte mult timp la Parlament aceste modificări şi solicitări, şi ale Ministerului Justiţiei, şi ale noastre, aşteptăm şi modificările recente să vedem cum sună, cele pe interceptările relativ la alte organe specializate de stat, dar şi cele pe renunţarea la urmărirea penală. Noi sperăm ca Parlamentul să se mişte cât de repede”, a subliniat magistratul.
Lipsa modificărilor afectează activitatea instanţelor, crede membrul CSM, care a susţinut că dosarele penale care trec prin camera preliminară erau soluţionate până la data modificării în 45 de zile, în timp ce acum termenul a crescut până la 7 luni.
Pentru a debloca activitatea instanţelor, CSM a dat până acum o mână de ajutor în propriul stil. “Ceea ce face consiliul, un pas înainte, este să pună pe masa legislativului actul normativ, lucru pe care nu îl avea în atribuţii clare consiliul, pentru a degreva instanţele”, a declarat judecătorul Adrian Bordea.
Vă reamintim că una dintre deciziile recente care a detonat instanţele, dar şi parchetele este declararea drept neconstituţională a articolului din Codul de procedură penală privind Punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, şi anume: (1) Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului.”
Curtea Constituțională a constatat că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” este neconstituţională, în raport cu art.1 alin.(3) din Constituţie şi că aceasta “nu respectă condiţiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii, întrucât nu permite subiecţilor de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor”.
Ligia VORO


De asemenea, verificati

Raed Arafat a câștigat în primă instanță procesul cu Romania TV

Distribuie Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), a anunțat pe pagina sa …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.