Home / Comune / Sașii din Petelea, mărturie vie a trecerii timpului

Sașii din Petelea, mărturie vie a trecerii timpului

DSC_4250Una dintre localitățile unde sașii și-au pus amprenta asupra locului este și Petelea, majoritari înainte de 1945, anul tristului refugiu, moment care a văduvit localitatea de etnicii sași. În prezent localitatea mai numără în jur de 44 de sași, locul sfânt de adunare al acestora fiind biseriva ecanghelică din sat, îngrijită de Schertzer Andreiu, curator al bisericii, profesor de matematică, fost director al Școlii Gimnaziale din Petelea până în anul 2011. ”La momentul actual la nivelul comunei Petelea, cei care cotizează la Biserica Evanghelică sunt în număr de 44 de sași. Sași get beget în comună mai e doar una singură, familia Schindler, restul fiind familii mixte. S-au căsătorit sași cu maghiari, sași cu români, și unii dintre aceștia frecvenează și ei biserica evanghelică. Inainte de perioada refugiului și a deportărilor numărul sașilor în Petelea era undeva la 1.100 de persoane, procentul fiind unul majoritar față de celelalte etnii care existau la nivelul localității. Centrul comunei era locuit în procent de 99 % de sași, era apoi ulița românească paralelă cu strada mare, și era Jumonda , o parte a satului cum merge spre cimitirul ortodox unde era sub pădure un loc foarte frumos, unde trăiau familiile de români băștinașe, iar în dreapta lor au venit romii, care erau în număr mult mai mic ca acum, când trec de procentul de 50 %”, ne-a declarat Schertzer Andreiu.

Cum au rezistat sașii perioadei de după război ?

La noi la Petelea nu putem vorbi de un exod. După revoluție a plecat din sat o singură familie, chiar cumnatul meu cu familia a plecat .Mulți dintre sași au plecat în 1945, o dată cu refugiații, din cei aproximativ 1.100 de sași au revenit la Petelea cam peste 100 de persoane. Anii de după război, apoi venirea comuniștilor au fost foarte grei pentru etnicii sași. La întoarcerea din refugiu casele le-au fost ocupate, dar în cele din urmă s-au integrat cu greu, și nu putem spune că aici au existat probleme interetmice. Etniile s-au înțeles destul de bine între ele.Problema a fost că și familiile care crează anumite probleme erau mai puține, și atunci sașii s-au integrat. Mulți dintre ei erau oameni cu pregătire, oameni care și-au făcut datoria ca și orice cetățean din comună.Dar din păcate în momentul actual avem foarte pușini copii născuți și confirmați la biserică. La doi, trei ani câte un copil, iar bătrânii se duc încetul cu încetul, așa că numărul etnicilor sași va scădea în continuare.”, a precizat curatorul bisericii evanghelice din Petelea.

Citeste si:  Spectacol de Mica Unire la Reghin

Lipsa unui curator gospodar înainte de 89

După plecarea sașilor în vara lui 1945, biserica din Petelea avea să sufere un proces de degradare, ”ajutat” și de anumite persoane prea puțin gospodari cu lăcașul sfânt înainte de 1989. ”Înainte de 1989 au fost probleme destul de mari, inclusiv cei din conducere. Cine era atunci curator la biserică  a avut alte optici. Eu am dorit să-l ajut dar a refuzat ajutorul oferit, la fel și sprijinul venit din partea primăriei. Aici mă refer la întreținerea clădirii bisericii, care arăta jalnic. După răszboi, imediar după plecarea sașilor biserica a fost devastată, iar biserica nu a avut parte de un curator gospodar care să se îngrijească de ea în perioada de dinainte de 1989. După revoluție, prin activități ale enoriașilor biserica a fost pusă la punct, care arată în prezent destul de bine.Î naintea mea curator a fost tatăl meu, eu îndeplinind această funcție de vreo 14 ani. Sunt cîțiva oameni inimoși, activi care vin și ajută, și cu ei înteținem cât se poate biserica”, a spus Schertzer Andreiu.

Istoria bisericii din Petelea

Interesantă este și povestea bisericii evanghelice din Petelea, și ea cu o viață zbuciumată, trecută prin foc apoi reconstruită grație oamenilor locului. ”Despre vechimea bisericii din Petelea, e o poveste lungă. Nu se cunoaște exact vechimea ei, nu avem documente care să ateste vechimea ei deoarece în 1848 satul a fost ars de către revoluționari, inclusiv școala și biserica din localitate. Actuala formă a bisericii este dată cam din anul 1870-1877, reconstruită cu modificări. Există o poartă de intrare la biserică care, după specialiștii de la Cluj datează undeva în secolele XIV-XV.Prima dată ar fi fost clădirea principală, după care a fost alipit turnul”, a declarat Schertzer Andreiu.

Citeste si:  Ziua Culturii Naționale, la Filarmonică

Bucuria reîntoarcerii

DSC_4245Următorul moment de întâlnire și bucurie pentru etnicii sași este acela al sărbătorilor pascale, prilej care oferă prilejul urmașilor celor plecați să revină în locurile natale. ”La noi nu putem spune că se întâmplă un astfel de fenomen, al revenirii sașilor plecați deoarece cei care au plecat au fost cei cu refugiul din 1945, iar majoritatea dintre aceștia nu mai trăiesc, iar urmașii lor încep să vină mai greu, plus că mulți sunt stabiliți în America sau Canada, unde deja au altă cultură, plus costurile să revină în locurile natale ale părinților lor sunt prea ridicate. Dar cu toate asta sunt cei care vin, cum se va întâmpla și în acest an când s-au anunțat în jur de 15 persoane din America, care în luna iunie vor face o vizită la Petelea. Spre bucuria noastră mai avem astfel de întâlniri, la fel cum am avut și anul trecut când o femeie care se trăgea de loc de aici din localitate a dorit să le arate nemților că România este altfel decât o știu ei. Avea un grup de 80 de persoane din care jumătate au renunțat, și au venit doar 40 de persoane cu un autocar. Ei au filmat toată vizita, și au spus că într-adevăr România e altfel de cum o știua ei, iar imaginile vor fi trimise și celor care au renunțat la excursie, pentru a se convinge că într-adevăr România e cu totul altfel decât o știu ei. A fot o dorință a acestei femei să le arate nemților că România are părțile ei frumoase. Mai sunt cei care sunt născuți, botezați sau care au confirmat aici, care revin pe meleagurile natale. Pentru ei e o senzație extraordinară. Am văzut de atâtea ori oameni plângând. Ei simt altfel, când intră în biserică, intră într-un loc sacru, în locul unde au fost botezați, cununați sau confirmați”, a precizat Schertzer Andreiu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Expoziție de reviste literare

Biblioteca Judeţeană Mureş a vernisat luni, 17 ianuarie, Expoziţia ”Reviste literare de ieri şi de …