Cum văd membrii CSM reincriminarea insultei şi calomniei?

Cum se vede reincriminarea calomniei şi insultei din partea Consiliului Superior al Magistraturii? Alambicat, am spune pentru că niciunul dintre cei trei membri ai CSM prezenţi la bilanţul Curţii de Apel Tîrgu Mureş, judecătorii Horaţius Dumbravă, Adrian Bordea şi Alexandru Şerban, nu s-au poziţionat în vreun fel, pasând responsabilitatea pe umerii parlamentarilor.

Reincriminarea insultei şi calomniei şi, în subsidiar, pedepsirea săvârşirii acestora prin mass-media, iniţiativă legislativă care a fost înregistrată la Senat, după ani buni în care aceste infracţiuni au dispărut din Codul Penal a reprezentat un punct de plecare între cei trei membri ai CSM prezenţi la Tîrgu Mureş, la bilanţul Curţii de Apel pe anul 2015, şi jurnalişti. Am primit şi argumente filosofice şi principii generaliste drept răspuns, dar şi unele de natură juridică şi care să ne ofere o opinie avizată faţă de reincriminarea a două infracţiuni, care de ani buni, legislativul a considerat că nu îşi mai au locul în Codul penal.
“Părerea mea este că legiuitorul trebuie să fie înţelept şi să facă câteva distincţii, nu e bine nici să ai un om mereu supus unui tir de calomnii şi insulte şi el să nu aibă nicio pârghie, după cum poate nu e cea mai bună soluţia de a sancţiona penal pe cineva care săvârşeşte o astfel de faptă. Sunt pârghii care îţi pot permite, dar probabil poate că legiuitorul va fi înţelept”, a fost punctul de vedere al judecătorului Adrian Bordea.
Acesta a ridicat însă, subtil, s-a plâns şi de mass-media, filosofând. “Fiecare să îşi facă profesia cu echilibru, deontologic, numai aşa ajungem la o, cum spunea cineva, armonie socială, armonia socială care să însemne şi critică, să însemne şi răspundere, să însemne tot. Dacă nu ne asumăm răspunderi, înseamnă că suntem undeva pe afară. (…) Trebuie să privim cât se poate de obiectiv, după părerea mea, să vedem rezonabilitatea. Suntem un popor foarte inteligent şi trebuie să profităm de inteligenţă, să evităm reaua-credinţă şi să facem lucrurile să meargă într-un sens care să aducă un progres civilizaţiei româneşti pentru că iată suntem în declin, continuu declin”.
Pragmatic ne-a răspuns Alexandru Şerban care a avertizat asupra încărcării şi mai accentuate asupra judecătorilor dacă acest proiect de lege va trece prin vot în Parlament. „Este o problemă de politică penală, este de discutat dacă după o perioadă destul de lungă de dezincriminare este societatea pregătită pentru reincriminare a faptelor respective, dar asta ar duce cu certitudine la o încărcare și mai mare a instanțelor cu cauze penale. Deja ne așteptăm, tot în urma altei decizii a Curții Constituționale, cea privind textul care reglementa renunțarea la urmărirea penală, ne așteptăm ca și mai multe dosare penale să vină în instanță. Sigur, și acolo o să vedem în ce măsură se va reglementa de către legiuitor problema după motivarea deciziei, dar mai mult ca sigur tot în instanțe vor ajunge, nu la procurori și atunci va crește volumul de activitate pe secțiile penale”, a susţinut judecătorul Șerban.
Potrivit iniţiativei legislative promovate de către senatorul ALDE Cristiana Anghel, insulta ar urma să fie pedepsită cu amendă între 10 şi 30 de zile-amendă, o zi amendă fiind echivalentă cu suma de 150 de lei. Infracţiunea de insultă este, în varianta propusă: “Atingerea adusă onoarei ori reputaţiei unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin alte mijloace, ori prin expunere la batjocură”, respective atribuirea unei persoane a unui defect, boală sau infirmitate care, chiar reale de-ar fi, nu ar trebui relevate. În cazul calomniei, pedeapsa ar consta între 120-300 zile amendă. Infracţiunea de calomnie este descrisă astfel în iniţiativa depusă la Senat: „Afirmarea ori imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinante privitoare la o persoană care, dacă ar fi adevarată, ar expune acea persoană la o sancţiune penala, administrativă sau disciplinară, ori dispreţului public”.
Proiectul de lege se află acum la Senat, însă Camera Deputaţilor este cameră decizională.
Ligia VORO
“Marea majoritate a statelor soluţionează pe civil atât pe despăgubiri de natură delictuală, la momentul în care s-a întocmit Codul civil, asta s-a avut în vedere. Acum, ce va dori legiuitorul vom vedea, până la urmă pe om îl doare când îl sancţionezi la buzunar şi nu când îi dai o amendă contravenţională sau penală”, judecător Horaţius Dumbravă.