Home / Justitie / Decizia Curții Constituționale naște OUG pentru SRI

Decizia Curții Constituționale naște OUG pentru SRI

eduard hellvig_edited

Ministerul Justiției s-a mobilizat foarte rapid după publicarea în Monitorul Oficial a Deciziei nr. 51 a Curții Constituționale privind admiterea excepției de neconstituționale a prevederilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală privind interceptările efectuate de SRI și de alte organe specializate. Joi, problema a fost discutată în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, iar vineri ordonanța de urgență cu nota de fundamentare a fost deja adoptată, deși publicarea pe site-ul Guvernului s-a petrecut abia luni, 14 martie, într-o lipsă de transparență totală. Prin OUG, după aproape 25 de ani, SRI primește, în mod oficial, dreptul de a face acte de cercetare penală, inclusiv interceptări. Altfel spus e o recunoaștere indirectă a faptului că 25 de ani, SRI a făcut interceptări paralel cu legea în celelalte domenii decât siguranța națională.

 

Decizia Curții Constituționale a fost publicată săptămâna trecută în Monitorul Oficial, moment din care este obligatorie, iar Parlamentul, în acest caz, obligat să modifice articolul declarat neconstituțional în termen de 45 de zile. Mult mai rapid însă, Ministerul Justiției a pus pe masa Guvernului Ordonanța de Urgență privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, invocând o stare de urgență, pseudo urgență, în opinia noastră pentru că legea SRI care interzice serviciului să facă acte de cercetare penală este în vigoare de aproape 25 de ani.
Nota de fundamentare care însoțește ordonanta de urgență explică necesitatea actului normativ astfel: “În acest context, activitatea unităților de parchet, în absența infrastructurii tehnice necesare pentru realizarea unor astfel de metode speciale de supraveghere sau de cercetare, ar fi în mod serios afectată atât din punct de vedere al operativității efectuării actelor de urmărire penală, cât și sub aspectul administrării unui probatoriu complet pe baza tuturor metodelor de investigare prevăzute de Lega nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. Metodele speciale de supraveghere sau cercetare sunt prevăzute pentru infracțiuni cu un grad de pericol social abstract ridicat, din sfera terorismului, criminalității organizate, infracțiuni care se săvârșesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicații electronice, infracțiuni de corupție, alte infracțiuni grave contra persoanei și contra patrimoniului. Metodele speciale de supraveghere prezintă relevanță și în sfera cooperării judiciare în materie penală, cea mai recentă consacrare fiind dată prin Directiva 2014/41/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind ordinul european de anchetă în materie penală (în particular, art.30 – Interceptarea telecomunicațiilor cu asistență tehnică din partea unui alt stat membru).”.
În consecință, prin promovarea ordonanței de urgență, vor fi modificate patru acte normative (deși la enumerare am numărat 3, însă la prezentarea individuală a fiecăruia am descoperit patru), și anume Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, respectiv Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcționarea Serviciului Român de Informații, precum și Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

 

Ce se modifică în Codul de procedură penală?

 

Mai întâi, sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispoziţiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală care a fost declarată neconstituţională va fi eliminată.
Astfel că alineatul 1 va avea următorul cuprins: „ (1) Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei”.
După acest alineat se introduce unul noi care va conține următoarele: „Pentru realizarea activităților prevăzute la art. 138 alin. (1) lit. a) –d), procurorul, organele de cercetare penală sau lucrătorii specializați din cadrul poliției folosesc nemijlocit sistemele tehnice și proceduri adecvate, de natură să asigure integritatea și confidențialitatea datelor și informaţiilor colectate.”
Și ultima modificare la acest articol atât de discutat va fi modificarea alineatului 2 astfel: „(2) Furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice sau furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de orice tip de comunicare ori de servicii financiare sunt obligaţi să colaboreze cu procurorul, organele de cercetare penală sau lucrătorii specializați din cadrul poliției, în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică”.
În același timp, articolul 57 va primi un nou conținut, și anume: „(2) Organele de cercetare penală speciale efectuează acte de urmărire penală numai în condițiile art. 55 alin. (5) și (6), corespunzător specializării structurii din care fac parte, în cazul săvârșirii infracțiunilor de către militari sau în cazul săvârșirii infracțiunilor de corupție și de serviciu prevăzute de Codul penal săvârșite de către personalul navigant al marinei civile, dacă fapta a pus sau a putut pune în pericol siguranța navei sau navigației ori a personalului. De asemenea, organele de cercetare penală speciale efectuează, în cazul infracțiunilor contra securității naționale prevăzute de Titlul X din Codul penal și infracțiunilor de terorism, punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică.” 2. Alineatul (1) al articolului 142 se modifică şi va avea următorul cuprins: „ (1) Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei”.
Organele de cercetare penale speciale sunt, așa cum am citit în nota de fundamentare SRI, pentru că altele nu le-am văzut pomenite.

 

Ce se modifică în Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară?

 

Prima modificare este introducerea unui articol nou, art. 30(1) , cu următorul cuprins: „(1) Semestrial sau ori de câte ori este nevoie, președintele sau unul dintre judecătorii anume desemnaţi de către acesta verifică modul de punere în aplicare în cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală (2) Verificarea prevăzută la alin. (1) se face în condițiile prevăzute prin Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.”
Partea aceasta cu verificarea e de-a dreptul amuzantă, ca și cum un magistrat are habar ce face un ofițer de informații ca să îl poată verifica.
De asemenea, prin OUG, se modifică și articolul 66, astfel: „(1) Ministerul Public este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa parchetelor, în condiţiile legii. (2) Organele de poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit, sub conducerea şi supravegherea procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia. (3) Serviciile şi organele specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune, de îndată, la dispoziţia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informaţiile, neprelucrate, deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor. (4) Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin. (2) şi (3) atrage răspunderea juridică potrivit legii”.
După acest articol este inclus unul nou care legitimează funcționarea, prin detașare, a ofițerilor sau agenților de poliție judiciară, sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor și traseul pe care îl va parcurge actul de detașare.
Dacă am ajuns în acest punct menționăm că Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se modifică astfel încât să poată fi încadrați și detașați la DIICOT ofițeri și agenți de poliție judiciară.

 

SRI va asculta legal

 

Potrivit articolului 13 din Legea nr. 14 din 1992: “Organele Serviciului Român de informaţii nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest”.
Prin OUG se modifică articolul 13 se modifică și va avea următorul cuprins: „Organele Serviciului Român de informații nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reținerii sau arestării preventive și nici dispune de spatii proprii de arest. Prin excepție, organele Serviciului Român de Informații pot fi desemnate organe de cercetare penală speciale conform art. 55 alin. (5), (6) Cod procedură penală pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, conform prevederilor aceluiași cod.”
În opinia noastră, se legitimează o ilegalitate petrecută timp de aproape 25 de ani, timp în care SRI a făcut acte de cercetare penală, teoretic sub supravegherea procurorului, deși lucrurile funcționează exact invers, adică ofițerii de informație interceptează, pregătesc note și le transmit procurorilor – când le transmit – care merg mai departe cu investigația sau, dimpotrivă, le dosesc prin sertare.
Mai mult chiar din ce am priceput până acum, deși SRI făcea interceptări cu mandat pe siguranța națională, acum vor putea asculta pe oricine dacă vor avea mandat, deși, după cum subliniam SRI nu face acte de cercetare penală cum sunt considerate și interceptările. Însă, Ministerul Justiției, cu binecuvântarea Guvernului, tocmai a mai inventat o struțocămilă instituțională tipică sistemului legislativ diletant pe care îl avem.
O altă modificare în Legea SRI este introducerea la articolul 8 a două alineate, cu următorul cuprins: „(2) Pentru relația cu furnizorii de comunicații electronice destinate publicului, Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor este desemnat cu rolul de a obține, prelucra şi stoca informații în domeniul securității naţionale. La cererea organelor de urmărire penală, Centrul asigură accesul nemijlocit şi distinct al acestora la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice prevăzute la art.138 alin. (1) lit.a) din Codul de Procedură Penală. (3) Condiţiile concrete de acces la sistemele tehnice al organelor judiciare se stabilesc prin protocoale de cooperare.”
Ordonanța de Urgență va ajunge însă în Parlament spre aprobare, unde vom vedea ce va mai rămâne sau cum va rămâne actul normativ.

Ligia VORO

 

De la președinte la președinte

 

Dana Gîrbovan, președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, i-a solicitat, din nou, președintelui Klaus Iohannis desecretizarea deciziilor CSAT.
“(…) este important să se discute în CSAT și modul în care instituțiile statului reprezentate în acest for administrativ se raportează la deciziile Curții Constituționale. Subliniem faptul că, într-un stat de drept, orice formă de presiune publică – directă sau indirectă – asupra Curții Constituționale, cu atât mai mult venită de la instituții de forță, este inacceptabilă. În această lumină trebuie analizate și afirmațiile Directorului SRI Eduard Hellvig care, deși afirmă că nu comentează decizia CCR, face exact acest lucru. Afirmația directorului SRI Hellvig că prin această decizie Curtea Constituțională afectează siguranța națională, lucru contrazis chiar de Curte, este absolut inacceptabilă dacă ne raportăm la valorile specifice unui stat de drept. Grav este că nu e prima dată când SRI stârnește panică în randul populației, invocând afectarea securității cetățenilor ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale”, a scris aceasta. Momentan, SRI a câștigat.

Despre decizia Curții Constituționale puteți citi AICI

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Corneliu Florin Buicu a dovedit şi dovedeşte că Sănătatea nu are culoare politică

Iniţiator al numeroase legi care vin să reglementeze aspecte uitate, dacă ne gândim la profesioniştii …