Home / Administratie / Cel mai longeviv director al Arhivelor Naţionale

Cel mai longeviv director al Arhivelor Naţionale

boar 1Prof. dr. Liviu Boar, directorul Serviciului Judeţean Mureş al Arhivelor Naţionale Mureş, cel mai longeviv director de Arhive din România, a acordat un interviu în exclusivitate cotidianului Zi de Zi cu ocazia pensionării, după mai bine de 37 de ani de activitate la nivelul Arhivelor Naţionale.

Reporter: După o activitate însemnată depusă în slujba Arhivelor Naționale, ce sentimente vă încearcă acum, la încheierea mandatului dumneavoastră?

Liviu Boar: Este un moment dificil în viața fiecărui om, când se apropie de pensionare. Mie îmi este extrem de greu să mă despart de această instituție, având în vedere că aproape o viață întreagă m-am dedicat Arhivelor Naționale, instituție pe care am slujit-o de la 1 mai 1978. Am intrat în acest sistem al Arhivelor Statului, cum era denumită mai demult, în urma unui concurs pe un post de arhivist, la Arhivele Statului Miercurea Ciuc unde am îndeplinit această funcție pînă în 1980, când, în luna septembrie am fost promovat director al Arhivelor Statului Harghita, la vârsta de 29 de ani, devenind astfel cel mai tânăr director din Arhivele Statului de la acea vreme. În perioada 1981-1985 am urmat cursuri de paleografie maghiară organizate de către Centrul de Perfecționare a Cadrelor din cadrul Direcției Generale a Arhivelor Statului, obținând astfel certificatul de specialist în paleografie maghiară.

Rep.: Cum ați ajuns să îndrăgiți meseria de arhivar? Care este povestea dumneavoastră?

L.B.: Nimic nu este întâmplător în viață. Eu am terminat Institutul Pedagogic din Târgu-Mureș, am absolvit acest institut obținând diploma de profesor de limba română și istorie, după care am fost repartizat în producție, cum se spunea atunci, fiind obligat apoi să urmez trei ani de stagiu la o școală generală din județul Harghita, în comuna Lunca de Sus, unde am predat, la secția maghiară istoria și geografia. În paralel am urmat cursurile Universității „Babeș Bolyai” din Cluj Napoca pe care am absolvit-o în anul 1976. Îndrumătoarea lucrării de licență, doamna Rozen Maria m-a sfătuit să merg la Arhive pentru a realiza o lucrare complexă, ajungând astfel să cunosc munca de arhivar, activitate care m-a fascinat din pruma clipă. Vă dați seama că am găsit acolo documente adevărate, am luat contact cu surse ale istoriei, acte deosebit de importante și așa mi s-a deschis apetitul pentru activitatea de arhivar. Nu întâmplător, la Arhivele din Miercurea Ciuc muncea un arhivist din Reghin, care ulterior a fost promovat la București. Cunoscându-mă, într-o zi m-a întrebat dacă vorbesc limba maghiară, aducându-mi la cunoștință că el urmează să plece la București și că astfel am posibilitatea să particip la concurs pentru postul vacant.

boar 2

Rep.: Care sunt cele mai importante documente din instituția pe care ați condus-o și care este rolul acestora în activitatea de cercetare?

L.B.: Direcția Arhivelor din Județul Mureș dețin documente extrem de importante, originale, provenite încă din anul 1369, documente scrise în limba română, maghiară, germană și latină. Din acest motiv, instituția noastră are în componență specialiști în paleografie, cunoscători de limbă maghiară, germană și latină. Menționez că în prezent toate documentele scrise în limba latină au fost traduse și în limba română. În momentul de față, cu privire la documentele mai vechi, trebui să aduc în atenția publicului, că avem un proiect finalizat prin intermediul căruia am reușit să scanăm toate documentele medievale. Proiectul a fost demarat la nivel național, în urmă cu un an și se va încheia la sfârșitul lunii martie. Toate documentele din Arhivele Naționale au fost scanate și introduse într-o bază de date, iar cei care vor dori să studieze aceste documente vor putea accesa gratuit o platformă care va fi pusă la disopziție publicului, probabil începând cu 1 Mai. Acest proiect este important având în vedere faptul că documentele vechi se află într-o stare de conservare destul de slabă, fiind în pericol de distrugere. Un alt proiect foarte important derulat în acest an, despre care doresc să vorbesc, este scanarea tuturor registrelor de stare civilă, documente utile pentru persoanele care doresc să cerceteze arborele genealogic. Avem în prezent foarte multe solicitări în acest sens.

Rep.: Care a fost situația în Arhivele Statului în decembrie 1989?

L.B.: Dacă este vorbim despre momentele din 1989, un moment de cumpănă din viața românilor, pot afirma bucuros că nu am avut parte de incidente neplăcute, așa cum s-a întâmplat în alte părți. Instituția noastră este într-un sistem militarizat, în structura Ministerului de Interne, avem pază militarizată, iar în timpul așa-ziei revoluții din decembrie 1989, am avut un ajutor imens din partea subofițerilor care asigurau paza, soldați în termen la acea vreme, astfel că la noi nu a putut intra persoane interesate să sustragă sau să distrugă documente. De altfel, și în alte țări, pe unde am mai fost la instituții cu același specific paza este extrem de severă, la intrare, fiecare persoană este scanată și atent verificată. Am văzut în schimb, la alte instituții, documente scoase în curte și arse în timpul evenimentelor din decembrie 1989. Îmi aduc aminte că asfaltul era topit ca urmare a acestor acțiuni de distrugere a documentelor, dar noi am scăpat din fericire.

Rep.: Descrieți, pe scurt, cum a fost trecerea de la Arhivele din Harghita la Arhivele din Mureș? Cât de mare a fost responsabilitatea dumneavoastră având în vedere că erați succesorul domnului Ioan Ranca, o personalitate marcantă în domeniul arhivelor?

L.B.: Bineînțeles filiala Arhivelor din Harghita nu se comparau, ca volum, cu filiala din Mureș, unde erau circa 4.500 de metri liniari de arhive, iar la Mureș sunt în jur de 7.000, iar în perioada 1951-1968, Arhivele din Harghita și Covasna erau sibordonate Arhivelor din Mureș, fiind un serviciu regional, domnul Ioan Ranca era pe atunci directorul acestei instituții. Doresc să explic puțin cititorilor faptul că Arhivele Naționale nu sunt doar niște depozite de documente. Aici documentele sunt valorificate. Arhivele Naționale este o instituție a cărei rol științific a fost statuat încă din anul 1925, când a apărut prima lege după Unirea Transilvaniei cu România, Legea Arhivelor Statului, care prevedea faptul că această instituție păstrează și conservă documente, având totodată și un rol științific de cercetare și valorificare a documentelor. În baza acestei legi a apărut și prima revistă a arhivelor, care își continuă activitatea și în zilele noastre.

Rep.: Evident, urmează întrebarea referitoare la planurile de viitor.

L.B.: Se spune că cea mai bună odihnă este schimbarea activității. De-a lungul timpului, având atribuții manageriale, am fost ocupat foarte mult cu gestionarea diferitelor situații, astfel că nu am prea avut timp să mă ocup de anumite proiecte, foarte dragi mie. Fiind reghinean, am adunat foarte multe doicumente în acești ani cât am lucrat ca arhivar din Reghin, dar și din Mureș, din Cluj, Harghita, Sibiu și mai ales din Alba, documente care prezintă viața spirituală a românilor, pe care nu am apucat până acum să le valorific. Îmi doresc foarte mult să public un volum despre Reghin, am adunat, așa cum vă spuneam foarte multe documente, iar acum, dacă tot mă pensionez mă voi dedica acestei munci de a scoate în valoare toate aceste izvoare istorice pe care le-am strâns până acum. Un alt proiect la care țin foarte mult, pe care îl voi finaliza în cel mult două săptămâni este Anuarul Arhivelor Mureșene, pe anul 2015 în care sunt prezentate studii istorice, de arhivistică, documente inedite. Sper ca personalul Arhivelor Mureșene, colegii mei, să ducă mai departe atât acest proiect cât și organizarea sesiunii de comunicări care se desfășura an de an în luna septembrie, împreună cu domnul prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, președintele Senatului Universității „Petru Maior” din Târgu-Mureș. Dacă aș spune că sunt în totalitate mulțumit de munca mea depusă în Arhivele Statului aș considera că m-am plafonat. Sunt însă convins că am continuat activitatea începută de domnul Ranca, aceea de a crește prestigiul acestei instituții și de aceea este importantă ca acum, colegii mei, care rămân mai departe la cârma Arhivelor Mureșene, să continue toate proiectele de până acum. La fel de importante sunt relațiile internaționale pe care le-am dezvoltat în ultimii ani, prin semnarea unor acorduri de colaborare cu instituții similare din țările vecine. Vă dau un exemplu în acest sens. Chiar eu am beneficiat de o astfel de colaborare cu arhivele din Ungaria, având astfel posibilitatea să studiez documente aflate în arhivele din Ungaria cu privire la istoria poporului român.

boar 3

Aprecieri din partea dr. Ioan Ranca
“Oamenii trăiesc printre oameni. Comunică între ei prin intermediul unor măsuri, modele sau șabloane și nimic nu mi s-a părut mai greu decât a judeca cu măsuri care apropie sau îi desparte pe oameni. Așa îmi revine mie sarcina acum să-l prezint pe mai tânărul meu coleg, căruia îi predam, într-un număr limitat de zile, strădaniile mele dintr-un domeniu deosebit de greu, cum a fost cel al nostru. Păstorirea Arhivelor Mureșene nu a fost o muncă ușoară, însă spre bucuria mea pot să afirm că amândoi, eu și Liviu Boar, am avut aceleași gândiri, aceleași viziuni. Acest tezaur atât de bogat, internațional și național, cum este Direcția Județeană Mureș a Arhivelor Naționale, va fi păstorit mai departe de urmașii lui Liviu Boar. Acestuia din urmă îi doresc mult bine și spor în ceea ce și-a propus să facă de aici înainte și să-și conserve energia astfel încât să ducă o viață îndelungată”, a afirmat dr. Ioan Ranca, fost director al Arhivelor Naţionale Mureş.

A consemnat Cosmin BLAGA

Masternad anul 2, specializarea Elite Cultură şi Construcţie Europeană, Universitatea “Petru Maior” Târgu-Mureş

 

 

 

 

3 comentarii

  1. ioan bandila marceanu

    Arhive, arhive, arhive, o munca ultradimensionala, plina de mister si satisfactii intelectuale, niciodata implinite. In domeniul arhivisticii longevitatea cercetarilor este semnificativa si foarte importanta iar predarea stafetei un amplu caz de nostalgie profesionala.Pensie placuta sub toate aspectele domnule director Liviu Boar din partea reghinenilor prieteni. Doamne ajuta
    Un salut amical si domnului jurist Iulian Badea

  2. Intr-adevar un om cu o cultura solida care ,alaturi de colegii sai ,a contribuit din plin ca zestrea istorica a meleagurilor muresene si nu numai , sa fie in siguranta si sa constituie un izvor nepoluat de inspiratie pentru elaborarea unor lucrari stiintifice de o certa valoare.Pacat, ca timpul parca se comprima si o activitate desfasurata cu pasiune si daruire , ca cea a bunului meu amic se apropie de final.Ii doresc din suflet ca acest “final”sa nu aiba caracter istoric si sa nu-l “arhiveze” , ci sa constituie un nou inceput , adica o trecere eleganta si aproape invizibila de la stadiul de legalitate(ca director), la o spiritualitate benefica mintii , trupului si sufletului sau.
    Cu deosebit respect,
    jr.Iulian Badea

  3. Intr-adevar un om cu o cultura solida care ,alaturi de colegii sai ,a contribuit din plin ca zestrea istorica a meleagurilor muresene si nu numai , sa fie in siguranta si sa constituie un izvor nepoluat de inspiratie pentru elaborarea unor lucrari stiintifice de o certa valoare.Pacat, ca timpul parca se comprima si o activitate desfasurata cu pasiune si daruire , ca cea a bunului meu amic se apropie de final.Ii doresc din suflet ca acest “final”sa nu aiba caracter istoric ,adica si sa nu-l “arhiveze” , ci sa constituie un nou inceput , adica o trecere eleganta si aproape invizibila de la stadiul de legalitate(ca director), la o spiritualitate benefica mintii , trupului si sufletului sau.
    Cu deosebit respect,
    jr.Iulian Badea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

FOTO: Aleșii locali din Petelea, învestiți oficial

Consiliul Local al comunei Petelea a fost învestit oficial în funcție miercuri, 21 octombrie, cu …