La revedere, cu mulțumiri, domnule Matellus !

După aproximativ cinci ani la conducerea Teatrului Național din Târgu Mureș, managaerul general Gáspárik Attila și-a prezentat raportul de activitate Ministerului Culturii în conformitate cu prevederile contractului de management, datele şi informaţiile din prezentul raport fiind aferente perioadei 05. august 2011 – 29 februarie 2016.

”Finalul unui mandat aduce cu sine posibilitatea unei demarcații temeinice în cadrul evoluției Teatrului Național Târgu-Mureș. E momentul evaluărilor și al concluziilor, chiar dacă patru ani din viața unei instituții de cultură este o perioadă destul de scurtă pentru a schimba esențial starea lucrurilor. Anul acesta se împlinesc 70 de ani de teatru instituționalizat la Târgu-Mureș. Este un bilanț cu atât mai valoros, cu cât ne oferă o perspectivă a importanței și a rolului Teatrului în societatea noastră. De-a lungul anilor, teatrul nostru a cunoscut perioade de glorie și perioade de restriște, la fel ca viața unui om, dar cu deosebirea esențială că Teatrul nu are vârstă și este mai viu ca niciodată. Fiind cea mai contemporană artă cu putință, el este prin excelență un barometru al societății în care trăim. O oglindă. Dar ceea ce este special în Teatrul nostru, acum Național, este faptul că el conține două oglinzi reprezentând două culturi care, coabitând, dau posibilitatea unei mai bune cunoașteri interculturale și ne îmbogățesc prin specificul fiecăreia. Compania Liviu Rebreanu și Compania Tompa Miklós sunt cele două oglinzi ale Teatrului Național Târgu-Mureș, fiecare însumând câte 33 de actori și reprezentând două repertorii. Putem afirma că ultimii patru ani și jumătate ai acestui teatru au fost cei mai buni de după anii ’89, atât pe plan artistic cât și pe plan financiar. Desigur, evoluția financiară este direct proporțională cu succesul artistic. Dar un teatru viabil se cunoaște și după numărul de spectatori, număr care în Teatrul nostru continuă să crească exponențial și conține un mare procent de copii și tineri”, afirmă Gáspárik Attila.

O nouă concepție

Raportul se continuă cu începturile mandatului, cu primele măsuri de redresarea Naționalului. ”Primul an al mandatului meu a fost cel mai greu. Câștigarea concursului și semnarea contractului de management s-a întâmplat cu câteva zile înaintea începerii stagiunii 2011-2012. Am găsit artiști obosiți, „arși”, indiferenți. O administrație neperformantă plină de tensiuni. Lipsa departamentului de marketing. O instituție cu un sistem neperformant de comunicare. A fost un an în care am evaluat posibilitățile relansării acestui Teatru, cu resurse puține și lipsit de încrederea publicului. Orice fel de reformă artistică se lovea de lungul șir de interimate al ultimilor ani și de greșeli atât artistice cât și financiare. Era nevoie de o regândire din temelii a acestei instituții. Și cea mai importantă resursă a relansării exista chiar în interior: actorii și echipa tehnică a scenei. Ei sunt cei care recăpătându-și încrederea în munca lor, au reușit să facă performanță trecând peste lipsurile grave cu care se luptau și încă se mai luptă: o clădire veche, aparatura de scenă perimată, mizeria și frigul moștenite dintr-o proastă gospodărire anterioară. Preluarea instituției începând pe 5 august, ne-a obligat să implementăm reforme din mers. Să convingem angajații, în plină activitate, să adopte o nouă concepție, o nouă viziune. În anii doi și trei de mandat am încercat să remediez problemele moștenite și să reorganizez activitatea Teatrului, atât în interior, pentru a reda actorilor statutul pe care-l merită, cât și orientându-mă spre exterior, pentru a convinge publicul și societatea civilă că Teatrul Național Târgu-Mureș este un important centru cultural, capabil să reprezinte comunitatea locală și să devină, în numai patru ani, un centru de real interes artistic, atât pe plan național cât și pe plan internațional”, precizează Gáspárik Attila.

”Armonia vine din cunoaștere”

Alt aspect evidențiat în raport este acela al interculturalității. ”Am regândit rolul acestui Teatru Național prin prisma interculturalității. Armonia vine din cunoaștere și de aceea am dorit să mediez procesul de descoperire a „celeilalte culturi”. În acest oraș se vorbesc constant două limbi. Și în Teatrul nostru se vorbesc două limbi și suntem mândri 8 că avem această caracteristică specială. Spectacolele noastre sunt supratitrate în română și în maghiară, în funcție de caz, astfel că nu există barieră lingvistică în activitatea noastră artistică. Noi ne dorim să scoatem în evidență punctele comune ale fiecărei culturi și nu ceea ce le desparte. Astfel că cele două Companii ale Teatrului au colaborat – și continuă să o facă – la multe proiecte comune, precum Carmina Burana, Suntem praf de stele, Shoes, Want, Double Bind, Romo Sapiens, Trei surori, etc. Actori români joacă la Compania maghiară și invers. Liniile de demarcație ale unei civilizații au un cu totul alt rol, în opinia noastră, decât acela de a despărți. Ele sunt doar niște repere ale culturilor noastre pe care dorim să le facem cunoscute, să le prezentăm publicului, să încercăm să cunoaștem mai bine zona unde trăim”, afirmă managerul general al Teatrului Național.

Aplecare spre tineri

Raportul mai evidențiază orientarea Naționalului spre segmentul tânăr, a voluntariatului, implicit educația tinerilor cu ajutorul teatrului. ”Un alt aspect cu care ne mândrim este acela de a fi reușit să atragem un public foarte tânăr. Am depus mari eforturi pentru a deschide acest Teatru spre publicul tânăr, pentru a deveni interesanți, din punct de vedere artistic, pentru cei mai pretențioși spectatori ai noștri: adolescenții. În acest sens am lansat programul de Voluntariat al Teatrului precum și o serie de programe dedicate în exclusivitate tinerilor. Rezultatele nu au întârziat să apară. Numeroase proiecte au fost generate de această preocupare a noastră, atât în țară cât și în străinătate, proiecte care au implicat adolescenții din Trupa Guga Jr., Trupa MaNóSzok precum și pe cei din cadrul Voluntarilor Teatrului. Momentan, Teatrul Național are peste o sută de voluntari, majoritatea fiind instruiți de către artiștii noștri, în artele teatrale. Totodată, deservind publicul, tinerii noștri voluntari construiesc o punte de comunicare între publicul spectator și Teatru. Și indiferent unde vor ajunge prin forța destinului, acești tineri vor fi spectatori avizați de teatru, indiferent unde se va afla acesta. Un punct nou în mandatul unui Teatru este implicarea socială de care am dat dovadă în ultimii ani. În preajma sărbătorilor, am adunat cadouri pentru orfelinate și cămine de bătrâni. Am făcut oferte speciale la anumite spectacole pentru ca biletele să devină accesibile categoriilor defavorizate ale comunității noastre. Am intermediat donații pentru serviciul de Ambulanță Samaritanus și am adunat cărți pentru completarea fondului de volume al Bibliotecii Orășenești Iernut. Am organizat colectarea donațiilor pentru orfelinate și foarte multe alte proiecte socio-umanitare. La final de mandat, echipa managerială a acestui Teatru este mulțumită de rezultatele obținute la toate punctele propuse, depășind chiar unele estimări cum ar fi veniturile proprii, veniturile atrase din proiecte, prezențele la festivaluri”, menționează Gáspárik Attila  în raport.

Plusuri și minusuri

Raportul mai oferă printre altele plusurile și minusurile Naționalului, precum și oportunitățile perioadei următoare a Naționalului. Puncte tari : Potențialul intercultural al municipiului TârguMureș – Pregătirea profesională a personalului tehnic și administrativ – Talentul și competențele actorilor – Existența subvenției – Interesul profesioniștilor din lumea teatrală – Brandul creat: „Teatrul Național Târgu-Mureș” – Existența tradiției teatrale în zonă

Puncte slabe : Tehnică de scenă învechită – Rezistență la nou – Complexitatea procesului de programare spectacole – Inegalitate în activitatea actorilor – Nesiguranța alocării fondului de investiții – Rigiditatea bugetară

Oportunutăți : Descoperirea și abordarea unor noi categorii de public – Potențialul clădirii Teatrului – Colaborarea inter-instituțională și în cadrul comunității locală – Extinderea mecenatului și a sponsorizării – Relație mai strânsă cu finanțatorul – Extinderea publicului studențesc – Crearea unor noi cerințe și nevoi teatrale – Implicarea instituției în viața teatrală internațională – Întărirea managementului consecvent și planificat

Amenințări : – Frecvența modificării legislației – Lipsa unei legislație aplicabile instituțiilor de spectacole – Nivel scăzut de salarizare – Tendința pieței teatrale spre divertisment – Rutinarea unei părți a personalului – Goana după spectatori – Renovare defectuoasă a clădirii. ”Înainte de anul 2011, Teatrul Național Târgu-Mureș nu a avut o activitate constantă, datorită conducerilor interimare și stării de degradare avansate, atât pe plan artistic cât și economic. Spectacole suspendate din lipsă de public, lipsa unei strategii artistice pe termen lung, lipsa unui repertoriu asumat, scandalurile interioare și lipsa presei de specialitate din activitatea Teatrului au dus la o stare de letargie artistică. Acesta este punctul de la care a trebuit să pornim o nouă strategie de refacere a Teatrului nostru. Am regândit întreg programul Teatrului și am încercat să revitalizăm instituția pornind din interior spre exterior. Nici-o campanie mediatică nu poate înlocui activitatea de bază a unei instituții culturale și nici calitatea actului artistic. Doar schimbând mentalitatea interioară am putut să recâștigăm încrederea spectatorilor noștri și implicit a presei de specialitate. Munca noastră este un act public care nu poate scăpa de analiza forurilor competente și în special a presei. Totul se întâmplă la vedere și de aceea responsabilitatea noastră este cu atât mai mare. Ecourile din presa de specialitate națională cât și internațională ne îndreptățesc să credem că am ajuns pe o pantă de ascensiune care se datorează în primă fază calității actului artistic, dar și unei mai bune organizări manageriale. Am deschis numeroase platforme de dialog în completarea actului artistic. Am dorit să cunoaștem cât mai multe păreri și să primim cât mai mulți critici de specialitate la spectacolele noastre. Am dorit să cunoaștem care este starea Teatrului în lume și în acest sens am avut multe spectacole invitate din străinătate precum și mulți dramaturgi contemporani au venit în Teatrul nostru. Am implicat foarte mulți tineri în activitățile noastre pentru că ei sunt diapazonul contemporaneității. Am participat la dezbateri în presa scrisă, la radio și TV. Am organizat discuții cu publicul după anumite spectacole, la care au fost prezenți autori, regizori, scenografi precum și personalul artistic implicat. Am fost invitați la multe Festivaluri în țară și în străinătate. Am obținut premii care confirmă eforturile noastre de a schimba trecutul și de a trăi în prezent. Am avut onoarea să organizăm Gala Premiilor UNITER. Iar decernarea premiului Pro Cultura în 2014 – care a revenit Teatrului Național Târgu-Mureș la prima ediție – reprezintă o recompensă pentru activitatea noastră din ultimii ani”, se arată în raport.

De la „Teatru Provincial”, la săli pline

O evoluție pozitivă reliefată în raport este cea a ofertei Naționalului și a numărului de spectatori. ”O moştenire dezastruoasă care s-a putut resimţi, spre exemplu, şi în numărul de premiere pe 2009 (1 spectacol la Sala Mare şi 4 25 spectacole la Sala Mică) şi pe 2010 (2 spectacole la Sala Mare şi 1 spectacol la Sala Mică) al Companiei Liviu Rebreanu. În perioada 5 august 2011-1 martie 2016 cele două companii ale Teatrului Național Târgu-Mureș au avut un număr total de 77 premiere (33 la Sala Mare, 32 la Sala Mică, respectiv 12 la Sala Parking), alături de 15 spectacole-lectură, reprezentând un total 92 de proiecte noi. În toată această perioadă de aproape cinci ani, Teatrul Naţional Târgu-Mureş şi-a desfăşurat activitatea în ideea unei reclădiri instituţionale şi a recâştigării încrederii publicului într-o instituţie-simbol a comunităţii târgumureşene. În vederea realizării acestui scop, Teatrul a planificat şi a întreprins activităţi concrete la nivelul oraşului, judeţului, dar şi la nivel internaţional, acţiuni care i-au adus prestigiu şi au contracarat considerabil efectele dezastruoase ale managementului deficitar caracteristic mandatelor precedente de director general, prin care s-a ajuns la un statut de „Teatru Provincial” cu vizibilitate redusă, fără proiecte viabile şi ambiţioase. Prin această repoziţionare internă şi internaţională, instituţia a reuşit să-și recâştige statutul şi în privinţa imaginii şi să reaşeze fenomenul teatral târgumureşean pe locul care îi revine unui Teatru Naţional. Dovada este frecvența şi numeroasa prezenţă a publicului în cele două săli de spectacole, prezenţa specialiştilor veniţi din alte oraşe sau de peste hotare, premiile la evenimentele de profil, dar şi invitaţiile la festivaluri şi turnee internaţionale. În Sala Mare cu max. 595 de locuri şi în Sala Mică cu max.106 de locuri, dar și în alte spații (Sala Parking sau sala Studio a Teatrului Ariel), actorii Companiei Liviu Rebreanu şi cei ai Companiei Tompa Miklós joacă lunar, aproape seară de seară, în medie 30 de spectacole, realizate în diferite genuri şi care atrag categorii de public de diferită vârstă. În perioada raportată, Teatrul Naţional Târgu-Mureş a reuşit să-şi ridice considerabil numărul de spectatori: de la 32.727 în 2011 la 62.322 în anul 2015. În perioada de raportare s-a produs şi un rebranding al instituţiei prin care am încercat să accentuăm ideea de reînnoire, reclădire şi încercarea de recâştigare a încrederii publicului (printrun logo asemănător unei pictograme – albastru pentru Compania Liviu Rebreanu şi galben pentru Compania Tompa Miklós), dar și logo-ul comun, alb-negru, al teatrului. Prin acest proces am 26 reuşit să transmitem publicului că aceasta este o ”altă” instituţie cu ”alte” spectacole” şi o ”altă” gândire – care are în centru spectatorul şi nu acea comoditate supărătoare care a fost denumită artă ani şi ani de zile. Un alt motiv al reuşitei în creşterea numărului de spectatori s-a datorat, cu certitudine, creării posibilităţii de achiziţionare a biletelor la spectacole în sistem online, implementat cu un grad mare de eficacitate. Cu ajutorul site-ului www.biletmaster.ro, din ce în ce mai mulţi spectatori – cu preponderenţă populaţia activă a oraşului şi a judeţului – apelează la această metodă de procurare a biletelor, Teatrul Naţional Târgu-Mureş aflându-se (conform statisticilor site-ului menţionat) pe primul loc în acest domeniu. În vederea facilitării procurării de bilete în luna februarie a anului 2016 s-a introdus la ambele casierii (la ceea din incinta Teatrului Național, respectiv la cea situată în Palatul Culturii) și posibilitatea plății cu card bancar”, afirmă managerul Teatrului Național din Târgu Mureș.