Moştenirea dinastiei Umling, expusă la Muzeul de Etnografie

Muzeul de Etnografie şi Artă Populară din Târgu-Mureş găzduieşte de vineri, 8 aprilie, o expoziție inedită. Este vorba de 20 de casete pictate, create de meșterii din dinastia de tâmplari-pictori Umling. Aceste casete împodobeau odinioară tavanul Bisericii Reformate din satul clujean Vechea, care a fost renovată în 1751 de către Laurenţiu Umling cel Bătrân.

În total, au fost salvate 47 de casete, atunci când vechiul lăcaș de cult a fost demolat. Aveste casete au ajuns ulterior în patrimoniul Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, iar acum şi târgumureşenilor le-a fost oferită şansa inedită de a le admira. “Am vrut să aducem aici la Târgu-Mureş expoziţia deoarece familia Umling a fost o familie de pictori şi tâmplari saşi care provine din Saschiz, judeţul Mureş. Ei se ocupau cu creearea mobilierului bisericesc şi laic, dar s-au mutat în 1740 la Cluj unde au format o şcoală de pictură bisericească. Cele trei generaţii ale familiei Umling au pictat în total 36 de biserici pe teritoriul judeţelor Cluj, Sălaj, Bistriţa Năsăud şi Mureş. Casetele expuse au o valoare deosebită pentru că foarte mulţi meşteri populari s-au inspirat din această şcoală iniţiată de familia Umling şi au preluat aceste motive din casetele tavanelor bisericeşti pe care le-au transpus pe mobilierul locuinţelor de zi cu zi. În aceste casete ornamentale sunt aranjate motive florale sau chiar biblice care la sfârşitul secolului XIX, începutul secolului XX au fost foarte răspândite. Iniţial aceste motive erau strict religioase, dar ulterior au primit alte semnificaţii, spre exemplu, multitudinea de seminţe de sub învelişul rodiei reprezintă comunitatea de creştini dintr-o parohie, transmiţând astfel mesajul biblic al unităţii. Totodată apare simbolul cocorului care în iconografia protestantă simbolizează vigilenţa şi atenţia asupra comunităţii de creştini pentru ca aceasta să urmeze morala creştină”, a afirmat Dorel Marc, cercetător ştiinţific în cadrul Secției de Etnografie și Artă Populară.

Ada ROMANŢI