Home / Turism in Mures / VIDEO: Pelerinaj turistic, la bujorii de la Zau de Câmpie

VIDEO: Pelerinaj turistic, la bujorii de la Zau de Câmpie

Distribuie

111
Situată la aproximativ 50 de kilometri de municipiul Târgu-Mureş, în comuna Zau de Câmpie, grădina botanică şi rezervaţia naturală de bujori de stepă „Câmpul cu bujori” se află pe lista obiectivelor turistice importante ale judeţului Mureş, care atrage anual mii de vizitatori.

50.000 de exemplare, în două locaţii

Locaţia de 3,5 hectare se află la circa 5 kilometri de centrul comunei Zau de Câmpie, singura cale de acces fiind un drum pietruit, pe alocuri destul de îngust pentru a face faţă afluxului de turişti înregistraţi în perioada de maxim interes, de înflorire a bujorilor de stepă. „Avem două locaţii, cea de jos care are un hectar suprafaţă, şi locaţia de sus, care are 2,5 hectare. Locaţia de sus a fost declarată grădină botanică în 1932 de marele academician Alexandru Borza, cel care a înfiinţat Grădina Botanică din Cluj Napoca, iar locaţia de jos a fost declarată grădină botanică în 1959-1960. Dacă în 1960, în rezervaţia de jos erau în jur de 150-160 de exemplare, la inventarierea din 2014 au rezultat peste 30.000 de exemplare, iar în rezervaţia de sus, unde au fost 10-12.000, în 2014 erau peste 20.000 de exemplare. Pe o suprafaţă de 3,5 hectare, în cele două locaţii sunt peste 50.000 de exemplare de bujori de stepă. În afară de bujorul de stepă, în cele două locaţii sunt 270 de specii, subspecii şi varietăţi de plante. Pe lângă bujorul de stepă avem roşcuţa primăvăratică, dediţelul, bujorul galben – la 250-280 de exemplare, şi multe alte plante care nu au denumire populară, ci doar în limba latină. La cea mai recentă inventariere, făcută în 1988, de doi mari profesori şi academicieni din Cluj Napoca, Nicolae Boşcaiu şi Ferdinand Tauberg”, a declarat, pentru cotidianul Zi de Zi, Octavian Călugăr, custodele rezervaţiei.

„Sperăm ca în weekendul următor înflorirea să fie la maxim”

În această primăvară, datorită iernii mai blânde, bujorii de stepă de la Zau de Câmpie au înflorit relativ repede, în data de 10 aprilie, iar duminică, 17 aprilie, numărul bujorilor înfloriţi depăşea 25% din totalul exemplarelor. „Bujorii de stepă de la Zau de Câmpie anul trecut au avut prima floare în 20 aprilie, iar ultima floare în 18 mai, în rezervaţia de sus, pentru că acolo înfloresc un pic mai târziu, fiind o poziţie nordică şi o altitudine de 477 de metri. Cea de jos are o altitudine de 360 de metri. În acest an, bujorul de stepă a înflorit în data de 10 aprilie, atunci am avut primele cinci flori în rezervaţia de jos, fapt care se datorează temperaturilor din perioada iernii, care au fost destul de ridicate. În data de 17 aprilie, în rezervaţia de jos sunt înfloriţi cam 25-30, poate chiar 35% din bujorii de stepă. Sunt foarte multe flori, dar încă sunt şi foarte mulţi boboci. Săptămâna care vine totul e relativ, pentru că dacă va fi o explozie de căldură, va fi şi o explozie de înflorire a bujorului de stepă. Sperăm ca în weekendul următor înflorirea să fie la maxim, după care urmează o perioadă de descreştere, o parte din flori se scutură, dar din boboci apar iar flori. Sper ca în 2, 3, 4 mai să găsim încă bujori de stepă în rezervaţia de sus. Dacă timpul se răceşte, şi am înţeles că se răceşte, atunci se prelungeşte perioada de înflorire”, a menţionat Octavian Călugăr.

112

Rezervaţie unică în Europa

Unicitatea rezervaţiei de la Zau de Câmpie, singura de acest gen din Europa, a fost reamintită de custodele acesteia, care mărturisit că „a furat meserie” de la fostul custode Marcu Sâncrăianu, precum şi din numeroase lucrări de specialitate editate de-a lungul timpului de somităţi în domeniu. „Bujorul de stepă la Zau de Câmpie a ajuns acum 10.000 de ani, în perioada post-glacială, în perioada boreală. Ei vin din stepele pontice, din Rusia, din Ucraina, nisipurile mişcătoare din fosta Iugoslavie, de pe Valea Timocului şi Dobrogea, Techirghiol, Mangalia, Munţii Măcin, pe marginea Dunării până în locaţia de la Fântâna Fetei din Caraş Severin. La Zau de Câmpie, bujorul de stepă a ajuns din Dobrogea, tot acum 10.000 de ani. Seminţele au ajuns prin trei modalităţi: au fost aduse de vânt, păsări şi apă. S-au localizat în comuna noastră şi aici trăieşte în rezervaţia de sus, la cea mai înaltă cotă din Europa, respectiv 477 de metri altitudine. Toată Valea Botei Mari a fost plină de bujori de stepă, iar satul de dincolo de lac se şi numeşte Bujor-Hodaie, însă nu mai este niciun exemplar. Spre bucuria noastră, suntem unica rezervaţie din Europa, însă în Muncii Măcin, la Niculăţel, în Dobrogea, pe marginea Dunării, mai sunt bujori de stepă, dar foarte-foarte rari, iar locurile respective nu sunt declarate grădini botanice pentru că sunt puţine exemplare. Numărul de turişti e relativ, am avut şi 7-9.000 de turişti în perioada înfloririi bujorului, majoritatea dintre ei fiind elevi”, a punctat Octavian Călugăr.

113

114


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Pistă pentru biciclete între Saschiz și Cloașterf

Distribuie Comisia de Analiză Tehnică din cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Mureș a decis, recent, …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.