VIDEO: Credinţă şi tradiţii frumoase, la stâna din Şerbeni Social
  • alex.toth
  • 0 comentarii
  • 1104 Vizualizări

VIDEO: Credinţă şi tradiţii frumoase, la stâna din Şerbeni

A stana serbeni

Părintele ortodox Alin Şut a oficiat vineri, 6 mai, o slujbă de sfeştanie la stâna din satul Şerbeni, comuna Beica de Jos, cu ocazia Izvorului Tămăduirii, sărbătoare religioasă închinată Maicii Domnului. La slujba religioasă a participat şi primarul comunei Beica de Jos, Maria Moldovan, precum şi Corul Dacic din Şerbeni, care a transmis, prin intermediul cântecelor populare, urări de sănătate, putere de muncă şi prosperitate celor care au grijă de oile gospodarilor din localitate.

Secretul produselor de calitate

Baciul stânei din Şerbeni, Ioan Cioloca, împlineşte 57 de ani în acest an şi îşi desfăşoară activitatea cu multă credinţă, pasiune şi dragoste pentru animale. „Astăzi e sărbătoare în religie ortodoxă, Izvorul Tămăduirii, şi oamenii au dorit să vină să facă sfeştanie, părintele să vie la stână. E un obicei pe care îl respectăm, că Dumnezeu aşa spune, „Faceţi-vă prieteni, nu duşmani”. Suntem la oile comunei şi îl primim pe părinte cu tot dragul”, a afirmat Ioan Cioloca.

Produsele preparate la stâna din Şerbeni sunt naturale şi sănătoase, iar reţetele transmise de la generaţie la generaţie. „Am venit cu o tură de lapte, l-am strecurat în ciubăr şi aşteptăm să dea în cheag. Exact cum se pune laptele la prins, acasă. Se încheagă, se prinde frumos şi se lucrează aici la crintă, şi după două zile se pune pe poliţă. Preparăm brânză, urdă şi telemea, la cerinţă, dacă doreşte cineva. Nu folosim nicio reţetă secretă, ci o reţetă pe care o ştiu de când eram copil. Am început în clasa I-a, le-am îndrăgit. Numai aşa poţi, dacă ţi-s dragi, altfel nu faci faţă în meseria asta. Fac meseria asta de vreo 27 de ani. Mi tare dragă”, a explicat baciul stânei din Şerbeni. „Laptele stă în ciubăr cam o jumătate de oră, chiar 45 de minute, pe urmă se strânge frumos, se scoate afară în pânzătură, apoi se pune în crintă, dacă e cald tare se lasă puţin să se stâmpere cum spunem noi, să se răcească, şi pe urmă agăţăm sus, să se scurgă noi spunem zărul cel rău. Este un fel de zăr aşa, mai subţire, maii verde. Ăla trebuie să iasă, că dacă rămâne se amăreşte, se înnegreşte. Pe urmă prelucrăm, la noi se face la prăjină şi aşa se stoarce până nu mai este nimic în caş, zăr. Şi dospeşte cinci-şase zile, pe urmă se poate consuma. Adevărata brânză fermentată. Poţi să facă mămăligă cu brânză”, mai povesteşte Ioan Cioloca.

B stana serbeni

Aproape o mie de oi

Din spusele baciului, la stâna din Şerbeni vieţuiesc aproape o mie de oi, păzite de zece câini mari plus şapte ajutoare, iar oieritul reprezintă „un dar de la Dumnezeu”, una dintre cele mai frumoase meserii din lume. „Eu cred că e un dar de la Dumnezeu meseria asta. De mic copil mi-a plăcut, din familie. Oile au fost viaţa mea. Dacă nu ţi-s dragi, atunci nu faci treabă. Eu de la ele m-am ridicat şi am făcut tot, cu ajutorul lui Dumnezeu sfântul. Am slugi sum le spunem noi, ciobani, care mă ajută, fără mine sunt şase, plus cel care dă în strungă”, a punctat Ioan Cioloca.

C stana serbeni

Oamenii vrednici, apreciaţi

Ciobanii care se îngrijesc de oile comunei Beica de Jos au fost felicitaţi de primarul aşezării, Maria Moldovan, care s-a declarat mândră de frumuseţea tradiţiilor populare. „Asist la un eveniment frumos, tradiţional, cu animale frumoase şi oameni vrednici. Tradiţiile populare au o frumuseţe aparte”, a spus Maria Moldovan.

Distribuie:

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Recomandari

Recent
Popular
Etichete

Citeste Zi de Zi Online


 

 

 




 

 

Print


 

Media kit Zi de Zi 2022-2023

Transilvania Business

ARHIVE