Home / Interviu / Alina Schenk, solidaritate umană de Ziua Internaţională a Copiilor Dispăruţi

Alina Schenk, solidaritate umană de Ziua Internaţională a Copiilor Dispăruţi

Distribuie

 

25 Mai – Ziua Internaţională a Copiilor Dispăruţi nu este o zi de sărbătoare, ci o zi în care se face apel la responsabilitate şi solidaritate umană. Care sunt motivele pentru care dispar copii de la domiciliu și ce se poate face pentru a reduce la minim riscurile la care se expun, ne explică psihologul Alina Schenk, coordonator Centru de Consiliere pentru Părinți, Organizația Salvați Copiii, filiala Mureș.

Reporter: Care este istoricul acestei zile de 25 mai?

Alina Schenk: Cea mai amplă campanie de căutare a unei persoane dispărute, pentru prima dată a fost lansată la 25 mai 1979, când un băiețel de 6 ani din New York, a dispărut de acasă şi nu a mai fost găsit.
În anul următor, diferite organizaţii americane au derulat activități în amintirea lui, iar la 25 mai 1983, preşedintele SUA, Ronald Reagan, a declarat ziua de 25 mai „Ziua naţională a copiilor dispăruţi.
În Europa, această zi este marcată prin evenimente din anul 2002, la iniţiativa organizaţiei britanice „Child Focus”, patronată de Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi a organizaţiei olandeze „Vermist”.

Rep: Cum este marcată această zi, în România?

A.S: Din anul 2002, Salvați Copiii România este membru asociat în cadrul Federației Europene pentru Copilul Dispărut, Exploatat Sexual — Missing Children Europe. Alături de alte 28 de organizații neguvernamentale din 19 țări membre ale Uniunii Europene și Elveția, Salvați Copiii România derulează programe de informare, prevenire și intervenție în cazurile de dispariție și exploatare sexuală a copiilor.

Rep: Îmi puteți da date statistice?

A.S: Potrivit datelor puse la dispoziţia Organizaţiei Salvaţi Copiii România de către Inspectoratul General al Poliţiei Române, în perioada 15 mai 2015 – 15 mai 2016, au fost puşi în urmărire la nivel naţional un număr de 4200 minori dispăruţi, din care 132 cu vârste până la 10 ani,  1277 cu vârsta cuprinsă între 10-14 ani si 2791 minori mai mari de 14 ani. Tot în perioada menționată, au fost găsiți 4146 minori dispăruţi, din care 137 cu vârste până la 10 ani,  1259 cu vârsta cuprinsă între 10-14 ani și 2750 minori mai mari de 14 ani.

Rep: Dar la nivel local?

A.S: La nivel local, din datele furnizate de Inspectoratul de Poliție Județean Mureș, în anul 2015 au fost înregistrați 105 minori dispăruți, majoritatea cu vârste peste 14 ani. Din ianuarie 2016 până în prezent au fost înregistrate 44 de dispariții de minori, până la această dată fiind găsiți toți minorii declarați dispăruți.

Rep: Care sunt motivele pentru care copiii fug de acasă?

A.S: O relație conflictuală cu părinții sau părinți care trec prin divorț și sunt mai puțini afectuoși cu ei, sunt prea autoritari și restrictivi, oferă consecințele drastice lispite de empatie. Teama de reacţia părinţilor faţă de situaţia şcolară, pentru un comportament neregulamentar sau faţă de o greşeală comisă, pentru că au stricat anumite obiecte îi determină pe copii să meargă cu strângere de inimă acasă sau aleg să nu mai meargă deloc, crezând că aceasta este o soluție bună în acel moment. Un alt motiv este anturajul, cercul de prieteni, tentația de a face foarte multe lucruri la limită, nevoia de apartenență la grup este extraordinară, ceilalți îți dau aripi. Sărăcia este un alt motiv, situaţia materială precară din familie. Adolescentul trebuie înțeles, el trece prin schimbări rapide, multe și trebuie să se adapteze la realități de care se lovește pentru prima dată. În timp ce părintele discută o problemă cu adolescentul, trebuie să-i dea posibilitatea să găsească singur câteva soluţii, tânărul oricum va face ceea ce își propune, dar adultul trebuie să creeze acel mediu propice pentru a reduce la minim orice risc.

Rep: Cum pot fi ajutați părinții, în aceste situații?

A.S.: În peste 97% dintre cazuri este vorba despre plecări voluntare, iar cele mai multe dispariţii sunt înregistrate în rândul adolescenţilor. Adolescenţa este o vârstă dificilă, atât pentru copii, cât şi pentru părinţi, profesori şi alte persoane care îi au în îngrijire, iar unii dintre ei pleacă de la domiciliu sau din centrele de ocrotire a copiilor, pentru că nu sunt înțeleși. În acest sens, Salvaţi Copiii, filiala Mureș organizează regulat întâlniri cu consilierii şcolari, pentru identificarea copiilor şi a familiilor aflate în situaţii de risc. Acestea sunt incluse în programele de consiliere şi beneficiază de suport educaţional şi activităţi de timp liber, în cadrul Centrului de Consiliere pentru Părinţi. Bătaia nu este o alegere și, tocmai de acee, încercăm să atragem și părinții în consiliere. Bătaia și abuzul nu numai că sunt pedepsite de lege, dar distrug și orice urmă de atașament față de copii, iar copiii pleacă crezând că oriunde  e mai bine decât acasă.


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Elevi de nota 10! Vezi lista cu copiii mureșeni calificați la Etapa Națională a Olimpiadei de Informatică

Distribuie S-a publicat lista cu elevii mureșeni care s-au calificat la etapa națională a Olimpiadei …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.