Șoimul dunărean, reintrodus cu succes în Câmpia de Vest

Asociaţia Grupul Milvus din Târgu-Mureş a anunţat luni, 4 iulie, că șoimul dunărean a fost reintrodus cu succes în Câmpia de Vest, în cadrul proiectului trasnfrontalier „Asigurarea surselor de hrană pentru populaţiile periclitate de şoim dunărean şi acvilă de câmp din Bazinul Carpatic”, implementat de 13 parteneri din Ungaria şi România.
„Una dintre speciile de păsări periclitate la nivel mondial, şoimul dunărean (Falco cherrug) a cunoscut o creştere importantă a populaţiei în vestul ţării, mai precis în Câmpia de Vest. Prin anii 2000, nu se cunoştea nicio pereche cuibăritoare în zonă, populaţia naţională fiind compusă din doar câteva perechi prezente în zona munţilor Măcinului din Dobrogea. Secolul trecut, şoimul dunărean era destul de răspândit pe teritoriul României, însă din mai multe cauze (otrăvire, dispariţia locurilor de cuibărit, extinderea agriculturii, vânătoare) aproape că a dispărut cu totul. Prin câteva măsuri de conservare în cadrul unui proiect transfrontalier, Grupul Milvus, în colaborare cu companiile de transport şi distribuţie a energiei electrice, au montat peste 80 de cuiburi artificiale pe stâlpii de înaltă tensiune, majoritatea în judeţele Timiş şi Arad. Dacă în 2011 a fost înregistrată doar o singură pereche într-un cuib natural de corb, în 2012, două, din 2015, în urma montării cuiburilor artificiale, numerele au crescut: anul trecut – 8 perechi, anul acesta, cel puţin 14”, se menţionează într-un comunicat de presă al Asociaţia Grupul Milvus.

Potrivit documentului, cuiburile artificiale au fost montate la mare înălţime, întrucât şoimii dunăreni au nevoie de cuiburile altor păsări pentru a cuibări (în special ale speciilor de ciori sau altor păsări răpitoare), iar dacă acestea nu există, şoimii se adaptează uşor şi le folosesc pe cele artificiale. Grupul Milvus a arătat că, în regiunile de câmpie, numărul cuiburilor naturale este redus din cauza lipsei arborilor, a copacilor solitari sau a pâlcurilor şi că intervenţia ecologiştilor prin amplasarea celor artificiale pe stâlpi de înaltă tensiune este necesară pentru a facilita cuibărirea unui număr cât mai mare de păsări şi în Câmpia de Vest. Specialiştii susţin că fără aceste măsuri păsările nu ar avea nicio şansă de cuibărire în zonă, iar în acest an majoritatea puilor au fost inelaţi pentru monitorizarea populaţiei de şoim dunărean din România. „Pentru a înţelege mai bine dinamica de răspândire a tinerilor şoimi şi măsura în care aceştia se instalează în teritoriile învecinate, încă neocupate, este nevoie de un sistem prin care să fie posibilă identificarea şoimilor tineri la nivel de exemplar chiar şi după ce păsăresc cuibul şi se dispersează. Folosind inele inscripţionate unice, descifrabile de la distanţă cu ajutorul lunetelor ornitologice, acest obiectiv este mult mai uşor de atins”, a precizat Nagy Attila, angajat al Grupului Milvus şi responsabil pentru monitorizarea şoimilor dunăreni.

Transmiţătoare prin satelit în loc de inele
Grupul Milvus a mai subliniat că doi dintre pui, două femele, surori, au primit transmiţătoare prin satelit în loc de inele, prin care monitorizarea lor se poate face mult mai eficient. „Aceste aparate echipate cu GPS transmit zilnic zeci de semnale specialiştilor, făcând posibilă urmărirea lor aproape în timp real. Aceste transmiţătoare sunt costisitoare, motiv pentru care în fiecare an doar câţiva şoimi pot fi echipaţi cu astfel de aparate. Transmiţătoarele au fost montate pe şoimi de către specialiştii din Ungaria. Vecinii maghiari au cea mai mare experienţă în privinţa acestei specii datorită măsurilor de conservare implementate din anii ’70. În ultimii ani, Ungaria împreună cu Slovacia au implementat un prim proiect Life pentru conservarea şoimului dunărean”, se mai arată în comunicat.