Ilie Covrig, Direcția Silvică Mureș: „Vrem să promovăm și lucrurile bune pe care le facem!”

Direcția Silvică Mureș a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, a organizat, vineri 16 iulie, în Reghin, a 26-a ediție a Zilei Silvicultorului. Cu această ocazie, conducerea direcției împreună cu reprezentanții ocolurilor silvice din județ au făcut și o analiză a activității pentru primele șase luni ale acestui an. De asemenea, unul dintre aspectele importante discutate în cadrul sedinței a fost planul noii conduceri a Regiei Naționale a Pădurilor (RNP). Începând cu data de 7 iunie 2016, funcția de director general este ocupată de ing. Dragoș Ciprian Pahonțu, căruia i s-au delegat atribuțiile de conducere executivă pe o perioadă de patru ani. Dr. ing. Ilie Covrig, directorul Direcției Silvice Mureș, ne-a explicat care sunt noile politici manageriale la nivel național, care ar putea fi implicațiile acestora la nivel local și, de asemenea, am discutat și despre felul în care e percepută activitatea Regiei.

Noile politici manageriale

„Am discutat și despre noile planuri ale actualei conduceri a Regiei. Sunt patru mari direcții pe care dorim să le dezvoltăm în perioada următoare. Întâi axarea pe conceptul de bioeconomie, dezvoltarea relațiilor cu comunitățile locale, prioritizarea măsurilor privind protecția mediului – aici e vorba despre funcția ecologică a pădurii, și îmbunătățirea imaginii RNP. Ne dorim să comunicăm mai bine, pentru că, mai ales în ultima vreme, situația a fost prezentată de multe ori defectuos în media și tot ce se întâmpla rău era aruncat în curtea RNP-ului. Vrem să promovăm și lucrurile bune pe care le facem. În abordarea aceasta pe patru direcții se pleacă de la strategia RNP care are la bază gestionarea durabilă a Fondului Forestier Național, având în considerare cele trei mari funcții ale pădurilor: funcția economică, funcția ecologică și funcția socială. Astfel, urmărim maximizarea profitului, protecția mediului, iar, în plan social, crearea de locuri de muncă în mediul rural”, a declarat dr. ing. Ilie Covrig.

Cum poate crea RNP locuri de muncă

„Nu vom realiza acest lucru neapărat direct, dar dacă regia va exploata lemn cu forțe proprii, va trebui să înființăm formații de exploatare, trebuie înființate depozite de materiale. Până acum acest lucru nu era posibil, pentru că noi, prin H.G. 924, suntem obligați să vindem masa lemnoasă pe picior, dar se vehiculează că acest lucru se va schimba și că din 2017 vom putea exploata 15% din masa lemnoasă în regie proprie, apoi, în 2018, procentul ar urma să crească la 20%, iar din 2019 e posibil ca acest proces să fie liberalizat și să se decidă la nivel local cât se exploatează în regie proprie. Acest lucru va presupune dotări începând de la motofierăstraie pentru doborât, tractoare și alte utilaje pentru colectarea lemnului până la depozite unde să fie sortat și pregătit pentru livrare. Toate acestea ar implica și crearea de locuri de muncă. În acest moment exploatarea lemnului se face de către operatori economici”, a precizat șeful Direcției Silvice Mureș.

25 milioane de lei pentru achiziția de terenuri, la nivel național

Conform comunicatului de presă, publicat pe siteul rosilva.ro, în 13 iulie 2016, directorul general al Romsilva a anunțat că a dispus alocarea, în 2016, a 25 milioane de lei pentru achiziția de terenuri ce urmează să fie împădurite. Sumele sunt asigurate din fondul de conservare și regenerare a pădurilor constituit la nivelul Regiei potrivit Legii nr. 46/2008 privind Codul silvic. „Ideea este de a se mări fondul forestier. Ce înseamnă? Fie că o să cumpărăm enclave care sunt în alte categorii de folosință, cum ar fi fânețe sau pășuni, eliminând enclavele se va mări fondul forestier. De asemenea, avem în vedere și alte terenuri care prezintă interes. Vor fi analizate situațiile la nivelul fiecărui județ. Prioritate vor avea enclavele, pentru a da o formă coerentă fondului forestier. Pe de altă parte, personal consider că ideal ar fi să se cumpere terenuri în zone deficitare în fond forestier, în zonele de câmpie, în zonele cu terenuri degradate – pentru a da o utilitate acelor terenuri. Întâmplător, spre bucuria noastră, județul Mureș are o suprafață mare de pădure. Totuși sunt zone deficitare spre care am putea să ne orientăm. În așa-zisa Câmpie a Transilvaniei, de exemplu, vedem că de la Reghin la Cluj, spre Luduș, sunt doar dealuri cu zone de teren degradat, erodat sau cu pășuni sărace. La nivel național există aproximativ 2,2 milioane de hectare de terenuri degradate, improprii pentru agricultură. În condițiile în care fondul forestier este de aproximativ 6,5 milioane de hectare, dacă am reuși să mărim suprafața fondului forestier cu încă o treime ar fi ceva deosebit”, a explicat dr. ing. Ilie Covrig.

Cum se va achiziționa terenul

Cumpărarea de terenuri agricole în vederea împăduririi se va face în baza unei evaluări realizate de o comisie, constituită la nivel județean și formată din 5 membri, aprobată de conducătorul structurii teritoriale de specialitate din subordinea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, pentru fiecare județ. Din comisie fac parte obligatoriu un reprezentant al structurii teritoriale silvice din cadrul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, având calitatea de președinte, un economist, un jurist și 2 ingineri cu studii de specialitate, care își desfășoară activitatea în unitatea din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva. Comisia are ca atribuții analiza oportunității cumpărării terenului, evaluarea terenului, stabilesc prețul oferit în cazul cumpărării și supun spre aprobare conducerii administratorului documentația de evaluare în vederea cumpărării. H.G. nr. 118/2010 prevede formule matematice pentru stabilirea valorii terenurilor propuse pentru cumpărare. „Nu pot face o evaluare a suprafeței de teren pe care Romsilva ar putea-o achiziționa în acest an, pentru ca prețul terenului diferă de la o regiune la alta, iar orice cifră aș avansa ar echivala cu stabilirea prețului de cumpărare”, susține directorul general al Romsilva, conform rosilva.ro.

O comunicare mai bună

Romsilva are în vedere și colaborarea cât mai strânsă cu societatea civilă, de la mediul academic, la organizații neguvernamentale. „Activitatea Romsilva va trece printr-un proces accentuat de transparentizare. Deja am luat măsuri în acest sens. (…) Prin politicile pe care le vom aplica, vrem ca Romsilva să ajungă să beneficieze de o imagine corectă”, susține directorul general, Dragoș Ciprian Pahonțu, conform comunicatului de presă menționat anterior. „În ce ne privește, este în primul rând o problemă de comunicare, pornind de la termeni simpli. De exemplu, defrișarea presupune schimbarea categoriei de folosință a terenului, mai exact în momentul în care dispare pădurea, atunci putem vorbi despre defrișare. O simplă tăiere de arbori nu înseamnă defrișare. E normal ca pădurea să fie exploatată, pentru că arborii ajung la maturitate, după care pădurea începe să se degradeze, intră în declin fiziologic, în primă fază se usucă, apoi putrezește. Acest lucru se-ntâmplă și e normal să tai lemnul înainte să se degradeze. Și în județul Mureș, anual, numai din pădurile de stat, gestionate de Direcția Silvică, se taie aproximativ 430000 de metri cub. La cantitatea aceasta se adaugă 250000 de metri cub exploatați de privați și ajungem la 680000 de metri cub de lemn exploatați anual în județul Mureș. Această cantitate este tăiată în mod normal, legal, pentru că se taie, luând în calcul capacitatea de creștere a pădurii și se taie, cantitativ, sub potențialul de creștere. Normal că oamenii care nu sunt avizați sau nu au suficiente informații, atunci când văd că undeva sunt tăiați arborii, în regim ras, vor spune că pădurea este defrișată, chiar dacă e vorba doar despre o pădure care a ajuns la maturitate și care trebuie recoltată. Este, cum am mai spus, o percepție greșită, care se formează din cauza lipsei de comunicare. Într-adevăr, până acum, nu am avut o politică managerială prin care să prezentăm și să explicăm oamenilor ce se întâmplă. Și să le spunem că unde se elimină pădurea bătrână se revine cu măsuri de reîmpădurire și că pădurea se reface”, a detaliat dr. ing. Ilie Covrig, directorul Direcției Silvice Mureș.

Despre furturile din pădure

„De regulă furturile de pădure se accentuează în perioada rece, dar la nivelul județului Mureș nu e un fenomen, sunt cazuri izolate. E reglementată foarte bine proveniența lemnului și controlul transporturilor de lemn. Există, așa-numitul, Radar al pădurii, din 2014. Orice transport de material lemnos, trebuie să fie însoțit de acte de proveniență, cu coduri unice care sunt generate la nivel centralizat. Codul unic se obține online și oricine vede un transport de lemn, poate apela 112 oricând, 24 de ore din 24, iar organele de control care au acces la acest sistem informațional verifică în câteva minute dacă e în regulă transportul”, a declarat dr. ing. Ilie Covrig.

Îmbunătățirea colectării fructelor de pădure

În cadrul ședinței din 15 iulie s-a discutat, pe lângă creionarea unui plan pentru următoarele șase luni ale anului, și despre îmbunătățirea activității legate de colectarea fructelor de pădure. „Acum este perioada de colectare a fructelor de pădure și am discutat acest aspect, care deși reprezintă un procent mic din cifra de afaceri, este important, pentru că e vorba și despre imaginea noastră. Și activitatea aceasta, la fel ca activitatea de vânătoare, sunt activități conexe, dar sunt importante pentru că ne reprezintă. De asemenea, pepinierele forestiere, pepinierele de puieți ornamentali, sunt activități importante, chiar dacă uitându-ne la cifra de afaceri, ar putea să pară nesemnificative”, ne-a spus șeful Direcției Silvice Mureș. Apoi, l-am întrebat cum sunt valorificate fructele de pădure. „Inițial ele sunt conservate, depozitate, sunt sortate și refrigerate, după care le livrăm la beneficiar, majoritatea merg pe piața externă, pe piața europeană”, a răspuns dr. ing. Ilie Covrig.