Florin Buicu, scrisoare deschisă către mureșeni

Președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, deputatul PSD de Mureș, conf. univ. dr. Florin Buicu, și-a prezentat raportul de activitate din sesiunea parlamentară aferentă anului 2016, sesiune în urma căreia rezultatele muncii desfășurate în cadrul Camerei Deputaților s-au transpus în legi dezbatute de cele două Camere ale Parlamentului, promulgate de Președinție, care au efecte asupra mureșenilor. Conf. univ. dr. Florin Buicu a transmis că în campania electorală din anul 2012 a promis să se implice în educație și sănătate, domeniile sale de expertiză, pentru îmbunătățirea cadrului legislativ.

Conf. univ. dr. Florin Buicu a arătat că modificările legislative din această sesiune vin în completarea modificărilor legislative anterioare, promovate de PSD Mureș. „Locuitorii de pe o rază de 8 kilometri în jurul municipiului Târgu-Mureș se vor putea pensiona anticipat, cu doi ani mai devreme, fără a fi penalizați, dacă au locuit timp de 30 de ani în această zonă. Legea 142 din 2016, publicată în Monitorul Oficial al României este rodul muncii de echipă al parlamentarilor PSD de Mureș. Inițiată de președintele PSD Mureș, deputatul Vasile Gliga, senatorul PSD Mureș, Alexandru Frătean și de mine, are efecte pentru populația următoarelor localități: Târgu-Mureș, Acățari, Bărdești, Berghia, Bozeni, Budiu Mic, Chinari, Cinta, Corunca, Cotuș, Crăciunești, Cristești, Curteni, Ernei, Gheorghe Doja, Hărțău, Ilieni, Ivănești, Leordeni, Livezeni, Nazna, Pănet, Poienița, Sâncraiu de Mureș, Sântana de Mureș, Sântioana de Mureș, Stejeriș, Tirimioara, Tofalău, Ungheni, Vălureni și Voiniceni”, a precizat conf. univ. dr. Florin Buicu.

Reglementarea contractelor colective de muncă
Legea 1 din 2016, de modificare și completare a Legii Dialogului Social nr. 62/2011 (http://www.cdep.ro/proiecte/2013/400/60/0/em788.pdf) inițiată împreună cu senatorul PSD, Liviu Marian Pop, și publicată, de asemenea, în Monitorul Oficial, vine să reglementeze contractele colective de muncă, în conformitate cu prevederile Organizației Internaționale a Muncii ratificate de România, dar și în conformitate cu Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene care prevede la articolul 28: „lucrătorii și angajatorii sau organizațiile lor au dreptul de a negocia și de a încheia convenții colective la nivelurile corespunzătoare.” La nivelul sectoarelor de activitate, România a încheiat contracte colective doar pentru trei sectoare: învățământ preuniversitar, învățământ universitar și cercetare și servicii comunitare și utilități publice, desi există 29 de sectoare ce au fost nominalizate. Modificarea legislativă arată cum sectoarele bugetare au posibilitatea încheierii contractelor sau convențiilor colective în aceste sectoare.
Stimulente financiare acordate medicilor
Potrivit președintelui Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, prin adoptarea de către plenul Camerei Deputaților a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea şi completarea art. 6 alin. (2) din Legea nr.263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă, în urma raportului depus de Comisiile de Sănătate și Administrație, „Ministerul Sănătății, ministerele și instituțiile cu rețea sanitară proprie să poată acorda personalului medical și de specialitate stimulente financiare lunare în limita a două salarii minime brute pe țară” și „Autoritățile administrației publice locale să poată acorda personalului medical și de specialitate din spitalele publice din rețeaua sanitară proprie stimulente financiare lunare, în limita a două salarii minime brute pe țară”.
De menționat că „două salarii minime brute pe țară” înseamnă de fapt un cunatum de până la 2.500 lei. Trebuie subliniat faptul că în Parlament, această formulare a fost rezultatul unor consultări la care au participat Comisia de Administrație, Comisia de Sănătate din Camera Deputaților, dar și reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Ministerului Dezvoltării și Ministerului de Finanțe. Modificarea legislativă a fost votată cu o largă majoritate de către parlamentarii reprezentanți ai tuturor partidelor parlamentare”, a explicat conf. univ. dr. Florin Buicu.

Modificări atacate de Guvernul Cioloș la Curtea Constituțională
„Programul de guvernare al Guvernului Cioloș, pe care în calitate de parlamentar al României l-am votat, cuprinde la Capitolul II. Priorități, Punctul 9: „Redefinirea rolului și statutului personalului medical în societate și reducerea migrației acestora în străinătate”. În Capitolul III. Plan de Măsuri, Punctul 4. Educație și Sănătate, Subpunctul 4.2. Sănătate, Programul de guvernare cuprinde: „4.2.2.- redefinirea statutului personalului medical în societate prin salarizare, traseu de carieră, criterii de evaluare a performanţei şi integritate, având ca finalitate creşterea calităţii actului medical, dar şi reducerea migraţiei în străinătate şi acoperirea deficitului de personal din unităţile sanitare, în special din mediul rural prin acordarea de stimulente”
Și iată că Guvernul Cioloș care își propune acoperirea deficitului de personal din unitățile sanitare, în special din mediul rural prin acordarea de stimulente atacă la Curtea Constituțională exact modificările legislative care pun în practică modificări bune votate de Parlament, pe care Guvernul Cioloș și le-a propus, dar pe care Guvernul Ciolos nu le-a propus Parlamentului. Cred că primul-ministru Dacian Cioloș trebuie să își schimbe consilierii, să aplice legea tăierii hârtiilor în legea tăierii consilierilor care îl sfătuiesc să atace la Curtea Constituțională această lege”, a menționat conf. univ. dr. Florin Buicu.

Prevederi solicitate de autoritățile publice locale din Sighișoara, Reghin și Luduș
Potrivit acestuia, aceste prevederi sunt solicitate de autoritățile publice locale inclusiv din Sighișoara, Reghin și Luduș, care își doresc să se implice în rezolvarea lipsei personalului medical de specialitate din aceste comunități, în defavoarea panseluțelor și a altor cheltuieli.
„Prin atacarea la Curtea Constițutională a acestor modificări, personalul medical și pacienții au de pierdut. Nu stiu cine câștigă, probabil furnizorii de panseluțe. Motivul atacului la Curtea Constituțională este dat de „nu se indica sursa de finanțare”. Mai sus am dat un răspuns: autoritățile locale ce își doresc să aibă personal medical și de specialitate se pot implica, renunțând la „panseluțe”. Pe de altă parte, țin să îi transmit prim-ministrului Dacian Cioloș că neexistând cadru legal aceste autorități nu pot face aceste angajamente, dar asta probabil tehnocrații au uitat să îi spună șefului lor. Caracterul legii, prin care autoritățile locale „pot” face aceste alocări către personalul medical și de specialitate nu obligă, ci dă posibilitatea, decizia fiind la nivelul autorității locale. Am subliniat acest lucru în contextul în care Guvernul Cioloș se manifesta în ideea descentralizării deciziei către autoritatea locală. Prin această măsură de atacare la Curtea Constituțională, Guvernul Cioloș una spune și alta face. Nu cred că acesta este modelul învățat la Bruxelles. Sau acesta o fi? Sper ca domnul prim-ministru Dacian Cioloș să realizeze că atacarea acestei legi la Curtea Constituțională înseamnă de fapt atacarea propriului Program de guvernare. Sper că data de 20 septembrie, când se va judeca la Curtea Constituțională demersul Guvernului Cioloș, să fie data la care personalul medical și pacienții să aibă de câștigat prin adoptarea legii, iar populația să realizeze că tehnocrații una spun și alta fac”, a explicat conf. univ. dr. Florin Buicu.

Prioritățile legislative ale sesiunii de toamna 2016
Președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților a afirmat că prioritățile legislative ale sesiunii de toamna 2016 sunt reprezentate de promovarea, împreună cu colegii săi din PSD, a unor proiecte legislative la care este inițiator. În cele ce urmează, vă prezentăm aceste proiecte legislative.

Propunere legislativă privind creşterea salariilor medicilor din sistemul public din România
Începând cu data de 1 ianuarie 2017, salariile medicilor din sistemul public de sănătate vor creşte timp de 4 ani, anual, cu 25 %. Sumele necesare creşterii salariale vor fi asigurate prin transferuri de la bugetul de stat.
„Această modificare legislativă permite creșterea predictibilă a salariilor medicilor din sistemul public din România și pe de altă parte decontarea separată a salariilor medicilor de serviciul medical. La aceeași finanțare din partea FNUASS a serviciilor medicale se creează spațiul bugetar pentru alocarea sumelor disponibile fie către salariile altor categorii de personal medical, fie către cheltuieli cu medicamente sau materiale sanitare. Sistemul medical public are, în prezent, un deficit de medici de aproximativ 40 %, deficit datorat, în principal, de nivelul de salarizare ce se situează cu mult sub importanţa, răspunderea şi prestaţia profesională a acestora. Această situaţie a generat un exod masiv al medicilor către celelalte state membre ale Uniunii Europene, care dispun de o altă apreciere a profesiei şi pe care o salarizează corespunzător. Deficitul de medici, care se accentuează anual, afectează dramatic accesibilitatea şi adresabilitatea populaţiei la serviciile medicale absolut necesare şi garantate prin Constituţia României”, a precizat deputatul PSD de Mureș, conf. univ. dr. Florin Buicu.

Proiect de Lege privind realizarea unor venituri suplimentare de către unităţile medicale publice
Conf. univ. dr. Florin Buicu a arătat că în contextul subfinanțării sistemului medical din România și implicit a veniturilor nesatisfacatoare a cadrelor medicale se impune de urgență identificarea unor soluții în vederea creșterii veniturilor personalului medical, în concordanță cu importanța socială a profesiei, performanței și competitivității, precum și pentru stimularea dezvoltării unităților sanitare publice.
Prin proiectul de lege alăturat, pe de o parte se creează premizele necesare de creștere a nivelului de asistenţă, îngrijire şi tratament în spitalele publice şi pe de altă parte de creştere a veniturilor medicilor și personalului medical din aceste unităţi. În acest sens se prevede:
a) asigurarea de servicii medicale la cererea pacientului/reprezentantului sau legal, în regim privat, în unitățile sanitare publice, în afara programului normal de lucru, în cabinete de specialitate, prin spitalizare de zi si/sau spitalizare continuă, ori prin alegerea medicului curant, pentru un aumit act medical, în timpul programului normal de lucru;
b) serviciile medicale în regim privat la cererea pacientului se acordă numai în afara orelor de program ale personalului contractant al spitalului public;
c) serviciile medicale în regim privat la cerere pot fi efectuate numai de către medicii cu contract de muncă din spitalul public respectiv, cu excepția cazurilor în care alți medici sunt solicitați să acorde acest tip de servicii la cererea unui șef de sectie din spital, cu acordul directorului medical și avizul managerului, în condițiile legii;
d) în spitalele publice, acordarea de servicii medicale în regim privat la cerere se face contra cost, pe bază de factură și include suma cheltuielilor ocazionate de: remunerarea personalului medical implicat direct în acordarea serviciului medical respectiv, cheltuieli directe și indirecte;
e) în spitalele publice, sumele rezulate din acordarea de servicii medicale în regim privat la cererea pacientului devin venituri proprii ale spitalului public, iar managerul spitalului public poate recompensa performanța profesională a personalului de specialitate medico-sanitar și administrativ prin acordarea de recompense financiare, care se cumulează cu veniturile salariale;
f) spitalul public poate fi beneficiar de sponsorizări, donaţii şi alte liberalităţi;
g) autoritățile publice locale pot acorda stimulente materiale și financiare medicilor sau personalului medico-sanitar;
h) îmbunătăţirea cadrului de pregătire şi activitate a medicilor rezidenţi, aflaţi la acest moment într-o situaţie discriminatorie.

Propunere legislativă privind asigurarea calităţii în sistemul de sănătate
În prezent, domeniul acreditării unităților sanitare precum și înființarea Autorității Naționale de Manangement al Calității în Sănătate ca unic organism național de acreditare în domeniul managementului calităţii în sănătate, sunt reglementate de o manieră neunitară, la art. 173-175 și art. 215 din cadrul Titlului VII „Spitalele” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările ulterioare, unele atribuții ale Autorității reieșind din prevederi incluse și în cadrul Titlului VIII „Asigurările sociale de sănătate” din același act normativ.
„Proiectul de lege privind asigurarea calității în sistemul de sănătate propune reglementarea activității Autorității Naționale de Manangement al Calității în Sănătate prin preluarea prevederilor din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (republicată și cu modificările ulterioare), modificarea și completarea acestora cu elementele necesare asigurării caracterului imparțial al activității acestei instituții, al cărei scop este să determine asigurarea și îmbunătățirea continuă a calității serviciilor de sănătate și a siguranței pacientului, prin modificarea culturii organizațiilor din sănătate, standardizare, evaluarea serviciilor de sănătate și acreditarea unităților sanitare. Aceasta, întrucât definirea calității serviciilor de sănătate și a responsabilităților privind siguranța pacientului, ca parte componentă de cea mai mare importanță a sistemului sanitar românesc, este un pas esențial în obținerea stării de satisfacție a pacienților și îmbunătățirea stării lor de sănătate. Reglementarea funcționării ANMCS în cadrul Legii nr.95/2006, induce ideea apartenenței acesteia la Ministerul Sănătății, minister care are în subordine spitale, reglementează funcționarea sistemului de îngrijiri de sănătate și, prin urmare, nu poate fi considerat independent de orice interese față de părțile interesate”, a menționat conf. univ. dr. Florin Buicu.

Propunere legislativă privind măsurile de prevenire şi control a tuberculozei
Actul normativ propune motivarea pacientului în vederea respectării tratamentului complet până la vindecare prin: asigurarea tratamentului corect, continuu si complet pentru pacienti; acordarea unor servicii servicii de asistență și consiliere psiho-socială pe toata perioada de tratament; acordarea unei indemnizații lunare de hrană, condiționată de respectarea administrării tratamentului de către pacient; dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, fără condiţii de stagiu de cotizare, pe toată perioada de tratament, până la vindecare (acum se permite un maxim de 18 luni, in timp ce tratamentul pentru TB poate dura si 24 luni).
„Referitor la acordarea indemnizației de hrană doar unor categorii de persoane, acest aspect trebuie să fie în concordanță cu tratatele semnate de România cu privire la drepturile omului, respectiv toate persoanele diagnosticate cu TB trebuie să aibă dreptul la indemnizație, fără discriminare pe orice criteriu. Acest aspect există în România în ceea ce privește alocația de hrană pentru pacienții cu HIV, respectiv toate persoanele diagnosticate cu HIV au dreptul la indemnizația de hrană, indiferent de venituri. Din practică, la indemnizația de hrană vor apela doar persoanele cu venituri foarte mici, chiar dacă vor avea dreptul la ea toate persoanele cu TB. Trebuie luat în considerare și faptul că o persoană cu venituri mari care este diagnosticată cu TB nu va mai putea să își desfășoare activitatea chiar și doi ani, respectiv și în cazul acestora poate fi justificată necesitatea acestei indemnizații”, a explicat conf. univ. dr. Florin Buicu.
Acesta a spus că în conformitate cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, măsurile de sprijin acordate persoanelor cu TB trebuie acordate în mod corelativ și simultan, respectiv efectele adverse severe (descrise de medici ca fiind similare chimioterapiei; de exemplu: afectare hepatică/gastrointestinală, surzenie, cefalee prelungită etc.) generate de administrarea medicamentelor pentru TB implică necesitatea asigurării simultane a serviciilor de consiliere psiho-socială și a alocației de hrană pentru tratarea cu succes a pacientului.

Propunere legislativă privind înfiinţarea Institutului Naţional de Pregătire pentru Situaţii de Urgenţă din România (INPSUR)
Deputatul PSD de Mureș, conf. univ. dr. Florin Buicu, împreună cu președintele PSD Mureș, deputatul Vasile Gliga, și senatorul PSD de Mureș, Alexandru Petru Fratean, a inițiat proiectul de lege mai sus menționat, pe care l-a depus la Parlament.
„Proiectul prevede înființarea Institutului Național de Pregătire pentru Situații de Urgență din România, denumită în continuare INPSUR, ca for național, metodologic, de pregătire și consacrare științifică, care reunește personalități reprezentative ale științelor implicate în pregătirea pentru situații de urgență din România, cu sediul în Târgu-Mureș, având urmatoarele atribuții principale: promovarea, dezvoltarea, sprijinirea și protejarea științelor și a învățământului pentru situații de urgență sub toate formele, acțiunile și metodele directe și indirecte; propune inițierea, elaborarea și îmbunătățirea unor proiecte de acte normative, evaluări, puncte de vedere și opinii pentru situații de urgență; evaluarea asupra fenomenelor situațiilor de urgență și realizarea unor studii de impact privind aplicarea actelor normative; alte atribuții stabilite prin statutul propriu”, a precizat conf. univ. dr. Florin Buicu.

Președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților a menționat că acest proiect inițiat de PSD, dar care s-a bucurat de sprijinul tuturor parlamentarilor de Mureș, vine pe de-o parte ca o recunoaștere a municipiului Târgu-Mureș în formarea personalului implicat în situațiile de urgență, ca leagăn de formare al SMURD la nivel național.  „Modelul de formare a personalului medical din cadrul SMURD Târgu-Mureș promovat de dr. Raed Arafat devine astfel model de formare a personalului din România pentru toate palierele implicate în rezolvarea situațiilor de urgență, nu numai a personalului medical. Modelul de la Târgu-Mureș a devenit de-a lungul timpului model pentru servicii de urgență din multe țări europene și nu numai. Ne dorim, în calitate de inițiatori, sprijinul autorităților locale, atât al Primăriei Târgu-Mureș, dar și al Consiliului Județean Mureș, în vederea realizării acetui deziderat, al mediului academic, al Universității de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș, dar și al Universității „Petru Maior”, astfel încât să putem dezvolta la Târgu-Mureș un centru european și nu numai de pregătire al specialiștilor”, a conchis deputatul PSD de Mureș, conf. univ. dr. Florin Buicu.