Un tablou în dar pentru Denis

Denis Şimon, băieţelul din Sângeorgiu de Mureş de care oamenii de la cotidianul Zi de Zi şi săptămânalul Ziarul de Mureş s-au legat sufleteşte, a primit în dar suma de 500 de lei, în urma vânzării unui tablou care s-a născut din compasiune şi un strop de interes faţă de semenii cu nevoi reale. Vestea am primit-o, în concediu, de la Elena Pop, pictoriţa care ne-a animat într-o zi de toamnă târzie a anului trecut să colorăm alături de ea, iar banii din vânzarea tabloului să fie donaţi în contul lui Denis.

Era o toamnă târzie ce se simţea şi în redacţia cotidianului Zi de Zi, pentru că griul şi frigul începeau să se strecoare în sufletele şi minţile noastre.

Mi-a scris Elena Pop, pictoriţa care se implică de o bună vreme în proiecte umanitare care implică sprijinirea copiilor cu nevoi speciale sau a celor cu probleme grave de sănătate cărora le transmite din pasiunea și bucuria picturii. “Implicarea mea în cazul Denis vine în urma unui mesaj scris de mama copilului în care îmi cerea ajutorul, cu o încărcătură emoțională copleșitoare. Am citit la câteva zile scris de ziarul Zi de Zi despre cazul în care sunteţi implicați şi mi-am dorit să ajut și m-am gândit că împreună, în redacţia cotidianului să pictăm şi să invităm alţi oameni care îşi doresc să fie alături”, ne-a mărturisit, atunci, Elena Pop care ne-a lansat simplu sau pur şi simplu o provocare să pictăm.

Ne-am codit că doar niciunul dintre noi nu ştiam să fi avut veleităţi artistice, însă am acceptat gândindu-ne la Denis Şimon, băieţelul cu care viaţa noastră s-a intersectat, când şi când, în ultimii ani.
Elena a venit în redacţie cu pensule, culori, pânză şi tot ce era necesar pentru treaba de artişti amatori pe care urma să o avem.
La început, ne-am dat coate şi greu ne-am făcut curaj pentru a ne apropia de şevaletul improvizat pe unul dintre birourile din redacţie. Tuşele s-au întins timide pe pânza albă. Încet ne-au apărut zâmbetele şi tot câte unul am exclamat: Ce fain e! Şi ca joc, şi ca scop.
După o vreme, Elena a hotărât că tabloul e gata şi că e timpul să îl lăsăm să se zvânte – nu ştiu cum se spune în terminologia artiştilor plastici – timp de o zi. După cele 24 de ore, tabloul a fost purtat prin grija Elenei Pop prin expoziţii în ţară şi cazul lui Denis Şimon promovat acolo și în rețelele de socializare sau în media.

De la o vreme şi uitasem că ne-am jucat cândva de-a pictatul și de-a pictorii, până într-o zi când Elena mi-a scris şi mi-a dat vestea cea bună. Cazul lui Denis şi tabloul îl impresionaseră pe un medic rezident care dorea să îl cumpere şi oferea 500 de lei pentru el. Pentru cei cărora li se va părea o sumă mică, aş putea să le spun că aceşti bani reprezintă jumătate din veniturile lunare din care se străduieşte să se descurce Gogyán Ildikó, mama băieţilor, şi cei doi copii – Denis, băieţelul de 13 ani încadrat în grad de handicap grav, şi Narcis, elev.
Elena a lăsat la redacţie tabloul, medicul a venit discret, a lăsat banii şi a plecat cu tabloul născut din compasiune şi din credinţa că e păcat să nu ajuţi când poţi să o faci.
Deoarece nu l-am cunoscut personal, am dori să îi mulţumim aici generosului domn și Elenei Pop pentru că ne-a atras, prin joc şi culoare, în acest proiect umanitar. Recunoştinţă le adresează, de asemenea, mama lui Denis, pentru care gesturile semenilor săi sunt raze de lumină în lupta sa pentru viaţa băiatului.

Denis continuă să lupte

L-am amintit deja des pe Denis şi poate vă întrebaţi cine este băiatul pe care tot l-am pomenit? Denis a împlinit în primăvară 13 ani, iar de la 5 ani trupul său firav se luptă cu mai multe diagnostice dure: epilepsie, tetrapareză şi sindrom Dandy Walker. Mai pe înțelesul nostru, băiețelul cântărind puțin peste 10 kg, este paralizat, a orbit, este hrănit printr-o sondă gastro-stromă, respiră dificil și trupul său micuț este străbătut, adeseori, de spasmele specifice epilepsiei. E o veghe continuă a mamei sale, Gogyán Ildikó, și a fratelui său Narcis pentru ca Denis să aibă o viață cât mai liniștită și mai ușoară în situația dificilă dată.
L-am vizitat de câteva ori și în acest an sau am sunat-o pe mama sa pentru a-i mai da câte o veste bună când donatori cu suflet mare au dorit să fie alături de Denis. Unele vești le-a primit personal, cum a aflat de la Natalia Lazăr, colega noastră de la Televiziunea Tîrgu Mureș, că Onoriu Pop, un maramureșean aplecat spre semenii săi cu probleme reale, i-a donat lui Denis 500 de lei.
Unele vești mama copilului mi le-a dat înspăimântată, cum a fost cea a unui incendiu tăcut care a cuprins, în luna iunie, camera mare din casă, după ce apa se infiltrase în instalația electrică. Sau neputincioasă, cum e cea că se teme că într-o zi containerul așezat doar pe câteva dale, care ține loc de casă, va aluneca și se va prăbuși, iar copiii nu vor mai avea un acoperiș deasupra capului.
Însă cel mai adesea, când ne permite timpul liber parcimonios pe care îl avem doar stăm de vorbă la telefon sau față în față și povestim, pentru că mult face o poveste.
Iar cum mi-am făcut obiceiul, las aici contul unde puteți dona dacă doriți să ajutați o familie cu multe greutăți – contul IBAN RO 72BTRL02701201N53168XX, deschis pe numele lui Gogyán Ildikó la Banca Transilvania.
Ligia VORO