Share

Home / Editorial / Cine îşi asumă fiasco-ul Sighişoara Medievală 2016?

Cine îşi asumă fiasco-ul Sighişoara Medievală 2016?

atE oficial: anul acesta, Festivalul Sighişoara Medievală nu va mai avea loc!

Anunţul a fost făcut vineri, 12 august, de primarul municipiului Sighişoara, Ovidiu Mălăncrăvean, după ce în şedinţa Consiliului Local din aceeaşi zi pe ordinea de zi nu figura niciun proiect de hotărâre pe tema festivalului. Astfel, după 23 de ani de continuitate, cel mai cunoscut festival organizat pe teritoriul judeţului Mureş nu se mai ţine, iar numeroşi mureşeni, la care se adaugă foarte mulţi turişti, se întreabă ce s-a întâmplat.

Să recapitulăm…

Actul 1: Proiectul „Teatrul Scena”, declarat eligibil

În prima parte a anului 2016, Primăria municipiului Sighişoara a lansat un concurs pentru acordarea de finanţare nerambursabilă pentru proiecte de cultură, pe baza Legii 350/2005 şi după un Regulament aprobat de Consiliul Local în data de 28 aprilie 2016.

S-a alcătuit o comisie de evaluare (doi consilieri locali – Dan Constantin Enescu de la ALDE şi Dan Eugen Bândea de la PNL, plus trei persoane din cadrul executivului), care a acordat 65,66 de puncte proiectului depus în data de 26 mai 2016 de către Asociaţia Culturală „Teatrul Scena”, condusă de actorul şi regizorul Liviu Pancu, pentru organizarea Festivalului Sighişoara Medievală 2016. Punctajul minim trebuia să fie de cel puţin 50 de puncte…

Între timp, proiectul a trecut prin furcile caudine ale comisiei nr. 2, de soluţionare a contestaţiilor, care a respins contestaţiile şi a revalidat, practic, evaluarea comisiei iniţiale.

Comunicare inexistentă. Propriul regulament, călcat în picioare

După anunţarea oficială a câştigătorului, în data de 22 iunie 2016, a urmat o tăcere oarecum suspectă din partea autorităţilor, având în vedere că potrivit articolului 43 al Regulamentului după care s-a desfăşurat concursul de proiecte, în termen de maxim 30 de zile de la anunţarea câştigătorului trebuia semnat contractul de parteneriat între acesta şi Primărie.

A

Ce mi se pare ciudat este că după data de 22 iunie 2016, Primăria n-a comunicat nimic timp de o lună Asociaţiei Culturale Teatrul Scena. Nici măcar un amărât de anunţ prin care să se aducă la cunoştinţă că proiectul trece printr-o nouă evaluare. Şi de ce e nevoie de o a treia evaluare. Abia printr-o adresă datată 27 iulie 2016, primarul Ovidiu Mălăncrăvean anunţa Asociaţia Culturală „Teatrul Scena” că asocierea pentru organizarea festivalului nu se va mai face!

B

Astfel, prin nerespectarea datei de semnare a contractului, practic autorităţile din Sighişoara nu au respectat propriul regulament adoptat de propriul Consiliu Local…

C

Vorba lui Pancu: „După ce Comisiile 1 şi 2 spun că eşti eligibil, vine Comisia 3 şi zice că eşti ilegal”

Interesant de văzut şi cum a intrat „în scenă” cea de-a treia comisie, respectiv Comisia pentru administraţia publică locală, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti din cadrul Consiliului Local, căreia îi vom spune, pe scurt, Comisia juridică, care a decis în data de 21 iulie 2016 (după ce primarul aproape că se antepronunţase în presă) că proiectul depus de Liviu Pancu & Co prevede acordarea unei finanţări ilegale.

„Comisia juridică a Consiliului Local Sighişoara a analizat proiectul depus privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, înregistrat de către Asociaţia Culturală „Teatrul Scena” pentru organizarea Festivalului Sighişoara Medievală şi a dat aviz negativ. Motivul l-a constituit Anexa 5 din proiectul depus, respectiv Bugetul de venituri şi cheltuieli, care presupune subînchirierea domeniului public, ceea ce contravine regimului juridic al domeniului public”, a explicat primarul municipiului Sighişoara decizia Comisiei juridice.

Admiţând veridicitatea deciziei Comisiei nr. 3, nu se poate să nu te întrebi ce se întâmplă cu membrii Comisiilor nr. 1 şi nr. 2 care n-au văzut presupusa ilegalitate? Vor fi aceştia audiaţi, sancţionaţi, concediaţi, etc.?

Sau la anul vor evalua, iar, alte proiecte?!

Declaraţii ca într-un joc de „alba-neagra”

Primarul Ovidiu Mălăncrăvean afirma, în 21 iulie 2016, că soarta festivalului va fi decisă într-o şedinţă extraordinară, care însă n-a mai avut loc.

„În şedinţa Consiliului Local Sighişoara din 28 iulie se va lua o decizie de amânare a desfăşurării festivalului, care avea loc până acum la sfârşitul lunii iulie, pentru sfârşitul lunii august sau începutul lunii septembrie. Vom vedea şi dacă va fi organizat de asociaţia culturală respectivă sau de către Primăria Sighişoara, prin forţe proprii”, a spus Ovidiu Mălăncrăvean, în 22 iulie 2016.

Apoi, după şedinţa din 28 iulie 2016, a urmat o altă declaraţie: „Consiliul Local Sighişoara a decis, joi, în şedinţă, la punctul Diverse, ca cea de-a XXIV-a ediţie a Festivalului Sighişoara Medievală să aibă loc începând cu 2 septembrie, în primul week-end din septembrie. Va fi organizat de Primăria Sighişoara, aşa au decis consilierii, finanţarea urmând să fie asigurată din bugetul local. Este cea mai bună variantă. Festivalul va dura trei zile.”

În fine, vineri, 12 august 2016, altă declaraţie: „Festivalul Sighişoara Medievală rămâne suspendat, am decis că nu va mai fi organizat în acest an, îl vom relua anul viitor, tot la sfârşitul lunii iulie, data consacrată. Primăria nu mai poate organiza acest festival din cauza timpului foarte scurt până la perioada când ne propusesem, primul week-end din septembrie, având în vedere că nu putem găsi un partener în mod legal. Primăria nu putea organiza pentru că nu era pregătită pentru noua Lege a achiziţiilor publice, pentru că tot ce ţine de infrastructură, diverse închirieri, serviciile artiştilor, cazările, toate procedurile trebuie să meargă prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice”.

Declaraţii care se bat cap în cap, de la o săptămâna la alta…

Vorba unui amic de încredere din Sighişoara, care a afirmat despre primarul Ovidiu Mălăncrăvean că „este un om cu intenţii bune, dar probabil nu are cei mai buni/inspiraţi sfetnici”…

Cine şi de ce a sesizat Comisia juridică?!

Întrucât reprezentanţii Asociaţiei Culturale „Teatrul Scena” au contestat dreptul Comisiei juridice de a reevalua un proiect pentru care două comisii anterioare dăduseră deja verdictul de eligibitate, am răsfoit puţin regulamentul de funcţionare al Consiliului Local Sighişoara.

Astfel, articolul 15, alineatul 1, prevede următoarele:

Comisiile de specialitate au următoarele atribuţii principale:

  1. a) analizează proiectele de hotărâri ale consiliului local;
  2. b) se pronunţă şi asupra altor probleme trimise de consiliul local spre avizare;
  3. c) întocmesc avize asupra proiectelor de hotărâri şi asupra problemelor analizate, pe care le prezintă consiliului local.

De asemenea, articolul 15 din acelaşi regulament prevede:

Comisiile de specialitate îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului sau însărcinări date prin hotărâri ale consiliului local, dacă acestea au legătură cu activitatea lor.

Nu mi-e încă destul de clar dacă această Comisie juridică, alcătuită din Ioan Bogdan Burghelea (UIPS), Toth Tivadar (UDMR) şi Ovidiu Daniel Matei (PSD), a reevaluat proiectul lui Liviu Pancu după ce a fost sesizată de Consiliul Local, de primar, de o altă persoană sau s-a autosesizat din oficiu?!

Taxa de intrare la spectacol şi taxa pentru comercianţi = închiriere/subînchiriere?

Însă întrebarea cheie de care a depins soarta festivalului din acest an a fost, se pare, dacă prin instituirea taxelor pentru comercianţi şi a biletelor de intrare la Sighişoara Medievală, echipa condusă de Liviu Pancu închiriază/subînchiriază sau nu domeniul public.

Am lecturat proiectul depus de Asociaţia Culturală „Teatrul Scena” (vreo 8 pagini în format A4) şi la capitolul destinat bugetului de venituri şi cheltuieli nu am văzut să fie trecut vreun leu la categoria „Închirieri” sau „Subînchirieri”…

D

De altfel, Liviu Pancu explică printr-o scrisoare din 28 iulie 2016 adresată Primăriei şi Consiliului Local Sighişoara, că din punctul său de vedere taxa de intrare la un spectacol sau taxa pentru activităţi comerciale nu e acelaşi lucru cu termenii de „închiriere” sau „subînchiriere”.

„Atragem atenţia asupra faptului că Asociaţia Culturală „Teatrul Scena” nu a cerut a i se da în folosinţă domeniul public în vederea subînchirierii, aşa cum greşit s-a interpretat, închirierea sau subînchirierea domeniului public cade în sarcina exclusivă a autorităţii locale, fapt pe care noi îl recunoaştem şi îl respectăm. Asociaţia Culturală „Teatrul Scena”, prin proiectul depus, a stabilit o taxă de participare pentru activităţile comerciale desfăşurate în timpul festivalului şi nu taxă pe teren cum greşit s-a perceput”, a explicat Liviu Pancu.

În privinţa aceasta, diferendul privind termenul de „închiriere” şi „subînchieriere” va fi dus, cred, de juriştii celor două tabere.

În opinia mea însă, taxa de participare la un spectacol e una, iar taxa de închiriere-subînchiriere e cu totul altceva. De exemplu, dacă diseară merg la spectacolul „Furtuna” organizat în incinta unui pub, unde plătesc bilet de intrare, asta nu înseamnă că proprietarul pub-ului îmi închiriază sau subînchiriază ceva! Nici vorbă! Plătesc biletul pentru a vedea prestaţia artistică a cuiva…

Din păcate, din 1990 încoace primarii din România au generat un fenomen care a cam bulversat piaţa reală artistică de la noi. Mă refer la organizarea de evenimente „gratuite” pentru cetăţeni, manifestări în urma cărora majoritatea oamenilor au rămas cu impresia că spectacolele şi concertele li se cuvin de drept, gratuit. În acest context, sigur că e cam ciudat să plăteşti bilet de intrare la un spectacol…

Viziune zero. Continuitatea evenimentului, periclitată de lipsa unei strategii clare

Concluzia de final însă e, din punctul meu de vedere, şi cea mai dureroasă. Sighişoara a reuşit, în 23 de ani, să pună pe harta culturală mondială un eveniment de anvergură, Festivalul Sighişoara Medievală, care aduce prestigiu internaţional nu numai comunităţii locale, ci şi ţării noastre.

Cum s-a reuşit această performanţă?

În niciun caz datorită vreunei strategii pe termen mediu şi lung!

Anul acesta, au fost depuse două proiecte pentru organizarea festivalului: unul respins din cauza dosarului incomplet şi cel de-al doilea, al Asociaţiei Culturale „Teatrul Scena”, respins după o saga care ne-a cam făcut de râs în lume. Joaca de-a uite festivalul, nu e festivalul a cam şubrezit credibilitatea şi implicit imaginea lui în lume…

Din nefericire, n-a existat, în acest an, şi nici în trecut (în 2015, de exemplu, festivalul a fost organizat pompieristic, în ceasul al 12-lea), vreun plan de rezervă. Un as în mâneca autorităţilor. Ceva care să să vină cu soluţii la întrebări de genul „Dacă nu se înscrie nimeni la concursul de proiecte anul acesta, ce ne facem, cum asigurăm continuitatea?” sau „Dacă anul acesta toate proiectele vor fi respinse, cum facem ca evenimentul să aibă, totuşi, loc?”

Din prisma aceasta, nu pot învinovăţi actuala conducere a Primăriei sau actualul Consiliu Local din Sighişoara.

Practic, chiar dacă a avut o comunicare pe care eu, personal, o consider incoerentă, în privinţa lui Ovidiu Mălăncrăvean cerneala de pe contractul de primar abia s-a uscat. Nu poate fi scos „ţap ispăşitor” pentru lipsa de viziune a autorităţilor din ultimele două decenii. În privinţa consilierilor locali sunt însă mai rezervat, deoarece unii dintre ei nu sunt „boboci” şi puteau face ceva în toţi aceşti ani…

Vechile administraţii care au gestionat municipiul de pe Târnava Mare puteau gândi o strategie pentru menţinerea continuităţii Festivalului Sighişoara Medievală, dar n-au făcut asta şi nu prea pricep de ce.

Să fie vorba despre nepăsare, incompetenţă, interese obscure sau toate la un loc?!

Am zis!

 

 

 

 

 

Share

1 comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Prima dragoste, Zi de Zi… o dată, de două ori

”Vrei să lucrezi cu noi, să te angajezi la ziar?”, suna în urmă cu aproape …

Share
Share