Home / Cultură / Lansări de carte și autografe sub umbrela Simfest

Lansări de carte și autografe sub umbrela Simfest

Distribuie

 

Zilele cărții și muzicii SIMFEST au adus în Piața Teatrului din Tîrgu Mureș standuri de carte ale unor edituri din Bucuresti, Brașov, Craiova, Deva, Cluj, Tîrgu Mureș, începând de joi, 25 august, de la ora 14.00. De la ora 14.30 au fost lansate cartea „Dialogul religiilor”, coordonatori Iulia Badea-Guéritée și Alexandru Ojică, și DVD-ul „Religia ca recurs la pace”, iar o oră mai târziu a avut loc dezbaterea: „Despre posibilitatea unui dialog al religiilor într-o Europă rănită sau: Homo europaeus și recursul la religie în contextul actual”. Moderată de Iulia Badea-Guéritée și de Corina Ceaușescu, la discuții au luat parte Alexandru Ojică, Raymond Clarinard (Franța, Redactor șef adjunct Courrier International Paris), preoți și prelați.

Scheletul cărții

Apărută la editura Adenium, colecție Headline, cartea „Dialogul religiilor” este structurată în mai multe părți, respectiv Bazele creștine ale culturii europene, Soluții interconfesionale în Europa, Religie și Politică, Teme ale lumii ortodoxe, Dialoguri și Partea nevăzută a sentimentului religios. Sensuri, taine, simboluri. Potrivit politologului Sorin Bocancea, în paginile cărții se întâlnesc ” deopotrivă pledoarii pentru o Europă creștină și pentru o Europă laică, susținute cu argumente și cu sentimente”.

foto 1

Volumul reunește o paletă largă de opinii cu privire la prezentul și viitorul religios al Europei, în texte semnate de mari personalități ale vieții publice din România, Republica Moldova, Elveția, Coasta de Fildeș, Germania, Belgia, Spania și Franta, precum și de slujitori ai diferitelor Biserici, oferindu-i cititorului posibilitatea să compare discursuri de diferite facturi. În paginile acestui volum, se regăsesc articole semnate de  Lluís Alemany Giner, Iuliana Alexa, Madeea Axinciuc, Teodor Baconschi, Vasile Boari, Sorin Bocancea, Radu Carp, Raymond Clarinard, Marc‑Antoine Costa de Beauregard, Vasile Sebastian Dancu, Lucian Dirdala, Refi Ergun, Cristina Hermeziu, Jean‑Luc Mouton, Denis Müller, Simeon Muresan, Horia‑Roman Patapievici, Constantin Patuleanu, Philippe Perchoc, Andrei Plesu, Daniela Ratiu, Nathalie de Senneville‑Leenhardt, Michael Shafir, Constantin Sturzu, Sorin Selaru, Eugen Tanasescu, Bogdan Tataru‑Cazaban, László Tőkés, Cristian Unteanu.

Speranță există în fiecare

Potrivit celor afirmate de Iulia Badea-Guéritée, Ferguson, și Horia Roman-Patapievici, doi gânditori separați geografic de mii de kilometri, sunt de acord în a recunoaște că, în absența unui retur rapid la valorile primare, fundamentale, creatoare ale civilizației noastre, ale continentului nostru, ale Uniunii Europene  însăși suntem condamnați la implozie. Nu este oare acesta un semn, așa cum anunța profetic suedezul  Henning Mankel, că mai există speranță?  ”Dumnezeu nu poate exista în lipsa speranței!” scria el în ultima sa carte, un fel de testament al său, ”Speranța există, ca dovadă stă faptul că ne întrebăm, cu toții, spre ce ne îndreptăm  și în ce vom crede. Restul este doar re(finanțare) a credinței pierdute”.

 

Lansări de carte în prezența autorilor

În programul „Zilelor cărții și muzicii”, vineri, de la ora 11.00, are loc vernisajul expoziției „Jurnaliștii și pasiunile lor extraprofesionale. Expoziție de artă plastică”, Ioana Cristina Bolog din Târgu-Mureș.

Evenimentul este urmat de lansarea cărții „Comunitatea dispărută. Germanii din România între anii 1945 – 1967”, de Laura Gheorghiu, apărută la editura Tritonic, secțiunea istorie.

 

????????????????????????????????????

Potrivit celor afirmate de Laura Gheorghiu, despărțirea etnicilor germani de meleagurile care le-au fost patrie timp de sute de ani  s-a făcut cu greutate, sub constrângerea unui regim opresiv. Germanii din România nu au dorit să părăsească patria strămoșilor lor, în conștiința lor fiind un element de mândrie asigurarea perpetuării misiunii lor civilizatoare în Est, o expresie a forței culturii  ai căror purtători erau.  Etnicii germane s-au ” reîntors” în RFG doar datorită faptului că au fost puși în fața imposibilității de a-și continua existența ca germani, de a rezista ca o comunitate minoritară în România socialistă. ” În fapt, este o ”reîntoarcere” silită, marcată de un sentiment intrisec  al unei pierderi iremediabile, percepția în cadrul comunității germane fiind că misiunea lor se încheie în mod tragic și că asistă la apusul ireversibil al mitului civilizator al coloniștilor germani , care au venit în regiunile Transilvaniei și Banatului în umră cu opt, și respectiv cu  două secole” a precizat autoarea.

În opinia cercetătorului științific Ottmar Traşcă, de la Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române, Cluj Napoca, „cartea Laurei Gheorghiu reprezintă o lucrare de referinţă, convingătoare, solidă, prin maniera în care este tratată tema abordată, prin documentaţia impresionantă, inedită şi edită, utilizată, prin analizele pertinente expuse, în cadrul unui discurs istoriografic sobru şi totodată elegant”.

O carte…de nu o mai lași din mână

Sub umbrela Simfest, în ziua de 26 august de la ora 15:00 are loc lansarea volumului „Villa Margareta”, apărut la Editura Polirom, în colecţia „Fiction Ltd.”, disponibil şi în ediţie digital. Cartea este însoțită de o dedicație, ”Mamei mele și tuturor celor care mi-au inspirat această ficțiune”. Evenimentul o va aduce în prezența mureșenilor pe  autoarea cărții Doina Jela, jurnalistă, editoare, traducătoare și scriitoare. A coordonat colecţiile „Procesul comunismului” de la Editura Humanitas şi „Actual” de la Curtea Veche Publishing. A fondat Asociaţia Ziariştilor Independenţi din România, filiala românească a Asociaţiei Jurnaliştilor Europeni cu sediul la Bruxelles (AEJ).

foto 3

A contribuit la numeroase volume colective: Vînzătorul de enigme (1993), Analele Sighet (1997, 1998, 1999, 2001, 2002), Cum era? Cam aşa… (2006), Cartea cu bunici (2007), Războiul de 30 de zile (2007). Dintre volumele publicate menţionăm: Cazul Nichita Dumitru. Încercare de reconstituire a unui proces comunist (1995), Această dragoste care ne leagă. Reconstituirea unui asasinat (1998, 2004), Drumul Damascului. Spovedania unui fost torţionar (1999, 2002; carte ecranizată de Lucian Pintilie în După-amiaza unui torţionar, 2001), Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste (2001), Afacerea Meditaţia Transcendentală (în colab. cu Cătălin Strat şi Mihai Albu, 2004), Ungaria 1956: revolta minţilor şi sfîrşitul mitului comunist (coord. în colab. cu Vladimir Tismăneanu, 2006), O sută de zile cu Monica Lovinescu (2008). La Editura Polirom a mai publicat Telejurnalul de noapte (1997; ed. a II-a, Vremea, 2005).

Relație indestructibilă carte-cititor

„Villa Margareta” e dovada că Doina Jela e un romancier cu suflu vast, care se încumetă să povestească, pe fundalul evenimentelor trăite de români din 1989 până acum, despre nevoia de a fi autentici şi a ne accepta aşa cum suntem, despre frică şi curaj, despre idealisme şi compromisuri, despre vină şi dostoievschiană ispăşire.

 

„Se mai verifică încă o dată impresia dintotdeauna că o carte este portretul autorului ei. Villa Margareta nu este o carte care să te lase să te împrietenești ușor cu ea, dar, odată ce se înnoadă legătura între cititor și text, relația devine indestructibilă. O carte densă, de substanță, un roman în care, în filigran, se simte cunoașterea abisurilor omenești, acumulată de Doina Jela în cele aproape trei decenii de cercetare a istoriei recente și recristalizată într-o formă literară expresivă și fină” scria Adriana Bittel,  în Formula AS, anul trecut.

 

În romanul Doinei Jela, ficțiunea și realitatea se contopesc într-o poveste emoționantă și tulburătoare. Primul episod al romanului are loc în august 1968, ultimul în 21 decembrie 1989, iar restul ține de ceea ce am numit „rama” în care am așezat tabloul, prelungindu-se și acest rest până în decembrie 2012, când are loc „sfârșitul lumii”. ”Nu am vrut să eludez istoria, ci s-o disec și s-o privesc, prin ochii câtorva naratori, atât cât i-a dus pe ei agerimea privirii, desigur. Am crezut într-adevăr că ficțiunea îmi permite să amestec în plămădeala istoriei mici, individuale, istoria mare, colectivă” ne spune autoarea.

Alte evenimente marca Simfest

Tot vineri, de la ora 16.30, în cadrul unui eveniment al Editurii Călăuza, „Românii din America povestesc aventura emigrării”, sunt lansate cărțile: „De pe Muntele Găina la Marele Canion” de Ioan Nicoară, originar din Hunedoara; „ A doua viață (Experimentul Phoenix)” și „Proasta” de Ioana Giurgiu, originară din Luduș.

Sâmbătă, 27 august, de la ora 12.00, vor fi lansate, în prezența autorilor, „Secretul crucii” și „Viață de împrumut”, de Doru Munteanu; „Avânturi spre cer. Melcul”, de Gheorghe-Iulian Bazarea; „Serendipity. Despre România, Europa și lume”, de Iulia Badea-Guéritée; și de la ora 13.00, volumul „La taclale cu Dumnezeu”, de Nicolae Băciuț, care cuprinde versuri ilustrate muzical de Angela Mariașiu.


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Semiremorcă încărcată cu lemn fără documente confiscată de Poliția Mureș

Distribuie Polițiștii Biroului pentru Protecția Fondului Forestier și Piscicol au confiscat o semiremorcă în valoare …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.