Home / Invatamant / Tabăra Narativ a transformat Casa Kraus din Criț într-o „curte a miracolelor”

Tabăra Narativ a transformat Casa Kraus din Criț într-o „curte a miracolelor”

Tabăra Narativ Criț

20 de elevi din Tîrgu-Mureș, împreună cu Asociația Curtea Veche și Azomureș, au transformat incinta Casei Kraus din Criț, pentru o săptămână, într-o „curte a miracolelor”. Fosta casă parohială din Criț, acum pensiunea Casa Kraus, grădina acesteia, șopronul adăpostit de zidurile fortificației Bisericii Evanghelice și împrejurimile satului s-au dovedit un spațiu ideal pentru Tabăra de lectură pentru copii – Narativ, care s-a desfășurat din 26 august până în 2 septembrie.

Copii au fost aleși în urma unui concurs școlar. Elevii din Tîrgu-Mureș au fost invitați să scrie o compunere despre lectură în care să povestească de ce le place să citească. Cei care au scris cele mai frumoase compuneri au fost răsplătiți cu un loc în Tabăra Narativ din Criț, unde au li s-au oferit gratuit toate condițiile pentru a petrece o săptămână memorabilă.

Tabăra a fost organizată ca o continuare a „Narativ – Festivalul de lectură pentru copii”, organizat anul trecut în București. Organizatorii și-au propus ca în tabăra din Criț, dedicată celor 20 de copii din Tîrgu-Mureș, să îmbine educația prin lectură cu timpul petrecut în aer liber, fără a uita de distracție. Totul pentru ca săptămâna petrecută alături de coordonatori și de personajele din „Cocoșatul de la Notre-Dame” să fie de poveste și de povestit.

activitati din tabara

Să ne activăm imaginația și creativitatea!

„Ne-am propus ca în această sătptâmână să îi provocăm pe copii să descopere cititul de plăcere prin diverse activități care i-au apropiat de povestea „Cocoșatului de la Notre Dame” și nu numai. A contat foarte mult faptul că aceștia și-au dorit să participe așa că am știut de la început că vom avea alături cititori dornici de lectură. O mare parte dintre aceștia nu au mai fost niciodată într-o tabără sau la cele la care au luat parte miza era exclusiv distracția”, mi-a spus Valentina Roman, director executiv și manager de proiect Asociatia Curtea Veche.

M-am alăturat copiilor și coordonatorilor din Tabăra Narativ miercuri seară. Am pornit din Tîrgu-Mureș, am trecut prin Sighișoara, prin Saschiz, apoi imediat cum am intrat în județul Brașov, am ieșit de pe drumul european, E 60, și am făcut la dreapta. Pe deal, vedeam Casa Kraus și turnul Bisericii fortificate din Criț, spre care am urcat printre casele săsești aliniate de-a lungul drumului pietruit. În afara zidurilor fortificației din vârful dealului se înalță, din păcate într-o stare avansată de degradare, clădirea cu etaj a fostei școli din Criț. Școală unde a învățat Sofia Folberth, născută în 1922 – stătea pe o băncuță din fața căsuței de piatră de la intrarea în curtea Casei Kraus. I-am spus „Bună seara”, apoi Valentina mi-a făcut cunoștință cu elevii și cu coordonatorii taberei. Mai târziu am aflat că Sofia Folberth știe toată povestea așezării și că, deși în anii 90 a plecat în Germania, de câțiva ani se-ntoarce în fiecare primăvară și stă în sat până toamna, pentru a avea grijă de biserică și pentru a le povesti turiștilor povestea locurilor și a comunității săsești din Criț. Istorie cu care, datorită doamnei de 94 de ani, au avut șansa de a se întâlni și copiii veniți în tabără.

Tabăra Narativ Criț

Când am văzut programul taberei, prima dată, mi s-a părut foarte încărcat, aproape spartan. Apoi pe măsură ce aflam ce se-ntâmplă și cum lucrează Smaranda Nicolau, István Szabó și Daniela Pălimariu cu elevii, ajutați de Adriana Moscu și de Valentina Roman, mi-am dat seama că totul a fost gândit foarte bine. Copii se simțeau extraordinar, erau entuziasmați și implicați în tot ce se întâmpla.

În fiecare dimineață, după micul dejun, István Szabó, de la Azomureș, coordonatorul cursului de grădinărit, prelua trupa și îi introducea pe copii în lumea agronomiei. Cum sunt cultivate plantele, cum pot fi deosebite; totul cu plantele în față, ori în grădina Casei Kraus, ori într-o grădină amenajată de el, cu câteva luni înainte, pe terenul unei gospodării din sat. De asemenea, a organizat excursii la bisericile fortificate din Viscri și Saschiz, unde a îmbinat cursul de grădinărit cu informații istorice și culturale, care i-au ajutat pe elevi să-nțeleagă mai bine cum trăiesc și cum au trăit oamenii din mediul rural. Au văzut unelte vechi, pe care au putut să le compare cu uneltele folosite de ei în cele câteva zile când au trebăluit prin grădina amenajată de István. Cel mai mult i-a fascinat excursia de miercuri, când au pornit cu trei căruțe în vizită la o fermă de bivoli aflată la marginea satului.

Tabăra Narativ Criț

După cursul de grădinărit și după o scurtă pauză, copiii se strângeau în jurul Danielei Pălimariu, la cursurile de desen și arte vizuale. Au învățat despre cum se ilustrează un roman și, de asemenea, Daniela le-a povestit despre aspectul orașelor și clădirilor din secolul XV, informații pe care mulți dintre elevi, am fost surprins să constat, chiar le-au reținut. Cursurile de desen s-au contopit în ultimele zile ale taberei cu cel de jocuri teatrale, pentru că s-au transformat într-un atelier de scenografie pentru spectacolul pregătit de Smaranda Nicolau. Elevii au realizat, împreună cu Daniela, decorul scenetei și elemente de costum pentru personajele interpretate de fiecare.

Smaranda Nicolau s-a îngrijit de elevi în fiecare după-masă. Cursul gândit de ea i-a ajutat să-nțeleagă mai bine procesul lecturii, cum să citească angajat, cum să intre în atmosfera poveștii, cum să înțeleagă ce și de ce să se-ntâmplă, prin a-și pune întrebări la care să găsească singuri răspunsurile. Toate acestea cu ajutorul unor jocuri teatrale, unde copii au învățat, jucându-se, cum să vorbească în public, cum să-și dea frâu liber imaginației și să nu-și limiteze spontaneitatea. Vineri, 2 septembrie, în ultima zi a taberei, a fost prezentat și spectacolul pregătit de Smaranda cu elevii, pornind de la varianta pentru copii a romanului „Cocoșatul de la Notre-Dame”. La cursurile Smarandei aceștia au învățat cum să intre într-o poveste și cum să se bucure de lectură, mergând alături de personaje pe firul evenimentelor. Spectatorii spectacolului au fost părinții elevilor; atât copiii cât și „oamenii mari” au fost încântați de reprezentație.

Tabăra Narativ Criț

Tot în ultima zi, pe lângă venirea părinților, tabăra a fost vizitată și de Irene Arsene, directorul editurii Curtea Veche, și de Mihai Aniţei, directorul executiv al Azomureș. Înaintea spectacolului, a fost prezentată și o expoziție, care a rezumat activitățile din tabără. Părinții au admirat desene cu plante și unelte agricole, făcute de elevi în urma cursurilor de grădinărit, și obiectele realizate de aceștia la atelierul de arte vizuale.

„Noi ne-am axat pe utilitatea cunoștințelor acumulate în cadrul evenimentului: multe dintre tehnicile folosite de specialiștii noștri pot fi folosite în continuare de către cei mici astfel încât ei să își poată activa imaginația și creativitatea, să citească mai fluent sau să scape de emoții în public ori de câte ori vor avea nevoie în viitor. Le mulțumesc părinților pentru că ne-au oferit încrederea lor în a avea grijă de cei mici și, nu în ultimul rând, companiei Azomureș, fără de care această experiență a copiilor nu ar fi putut avea loc și cu care avem o colaborare începută acum doi ani pentru ca noile generații aibă acces la educație prin lectură”, mi-a mai spus Valentina Roman.

activități din tabără

Să le dăm cuvântul copiilor

În cele câteva zile, cât am stat în tabără, am povestit și cu elevii, care mi-au spus cum s-au simțit și ce au învățat la Criț. De asemnea, am fost curios cum s-au adaptat regulilor impuse de organizatori în cadrul taberei, pentru că aveau la dispoziție un timp limitat de vorbit la telefon și nu au avut voie să mănânce dulciuri, altele decât gustările și deserturile oferite în meniul pregătit împreună cu cei de la Casa Kraus.

„Îmi plac foarte mult activitățile, sunt foarte interesante. Am învățat foarte multe lucruri aici”, mi-a spus Denisa Bârsan, elevă în clasa a V-a. „Chiar și faza cu telefonul mi-a prins bine și am învățat să nu mai fiu așa dependentă de el”, mi-a mai spus. „E frumos aici, e și natură. Din primele zile m-am împrietenit foarte repede cu fetele. Ne-am cunoscut, am povestit, ne-am jucat”, a mai spus Denisa. De asemenea, a fost încântată de cursurile de grădinărit și de vizita la ferma de bivoli. „La teatru mi-a plăcut pentru că a fost o combinație între jocuri și lectură. Am vrut să vin în tabără pentru că îmi place mult să citesc, uneori citesc cu orele. Îmi plac mult cărțile de aventură și puțin horror. Acum citesc o carte care are zece volume despre un vraci. Sunt la al șaselea volum, îi spune „Secretul vraciului”. Sunt doi vraci, de fapt, care salvează comitatul”, mi-a povestit Denisa, care face cursuri de teatru și la Palatul Copiilor din Târgu-Mureș.

Mara Mureșan, trece în clasa a VIII-a, și mi-a spus că a dorit să vină în Tabăra Narativ pentru a se deconecta de oraș. „Știam că o să venim aici, voiam să mă relaxez puțin. În plus, e o tabără de lectură, și-mi place foarte mult să citesc”, mi-a spus Mara. Bineînțeles, a citit „Cocoșatul de la Notre-Dame, în tabără, și în timpul liber citește foarte mult de la „Micul prinț” până la romane mai stufoase, cum ar fi „Hoții de frumusețe”. „Asta fac aproape toată ziua. A fost foarte frumos aici, mi-am făcut prieteni”, mi-a mai spus. I-au plăcut mult și împrejurimile și excursiile la bisericile fortificate. „La început am crezut că o să fie plictisitor, fiind și copii mai mici, dar e ok, ne înțelegem foarte bine. Am întrebat-o și despre întâlnirea cu Sofia Folberth, care într-una dintre seri le-a povestit despre Criț și despre Biserica Evanghlică. „Ne-a povestit foarte multe. Ne-a spus că fortificațiile au fost construite în secolul al XV-lea”, mi-a spus Mara.

Studiu individual al romanului Cocosatul de la Notre Dame

Nicolas Iulian Bidi, elev în clasa a III-a, mi-a spus că s-a gândit dinainte că activitățile din tabără vor fi frumoase și că „au fost peste așteptări”. „Mi-a plăcut foarte mult teatrul și desenul. În primul rând, la teatru mi-a plăcut cel mai mult pentru că ne jucam, apoi stăteam și citeam, apoi jucam pe roluri. Eu mă așteptam ca la teatru să trebuiească să învățăm totul pe de rost, dar nu a fost așa”, mi-a spus Nicholas. „Ne-a împărțit pe trei grupe și ne-a dat câte un capitol, să facem un scenariu”, a mai spus, apoi mi-a povestit că tot ei au scris și replicile personajelor. „Îmi place foarte mult personajul meu, în primul rând că e primarul Parisului”. Apoi mi-a povestit cum a fost cu István la grădinărit, care nu a fost o activitate nouă pentru el, fiindcă are și acasă o grădină. S-a bucurat că din merele strânse de ei, cei de la Casa Kraus au pregătit compot, pe care l-au servit cu ocazia unei mici „discoteci” puse la cale de organizatori într-una dintre seri. Mi-a spus că i-ar plăcea să facă mai multe activități legate de natură și la școală.

Tabăra Narativ Criț

„Este prima tabăra. Și am venit pentru că mi-a sunat bine. Și chiar dacă aveam programul cam aglomerat, am niste teme de făcut la română, dar m-am descurcat și am venit”, mi-a spus George Constantin Tanasă. George va trece în clasa a III-a și în tabăra a început să lucreze la un boardgame inventat împreună cu alți copii din tabără. George face regulile jocului, care se numește „Coco de la Notre-Dame”, și și-a propus să-l continue după ce ajunge acasă. „Mâncarea mi s-a părut foarte bună. Facem chestii interesante la ateliere. Cel mai mult îmi place grădinăritul, pentru că îmi plac foarte mult animalele, mai puțin câinii”, mi-a spus George. Câinii nu-i plac pentru că „se holbează” la el. „Noi am făcut o parte din grădină, am scos niște buruieni și am tras cu grebla, a fost fain”, apoi mi-a zis că pedagogii au fost drăguți. Am vorbit cu el joi, înaintea focului de tabără, pe care îl aștepta de când l-a văzut în program.

Iasmina Socotar va trece în clasa a IV-a. Se bucură că și-a făcut câteva prietene bune în tabără cu care spune că va ține legătura și după ce se va întoarce acasă. I-a plăcut foarte mult și ei vizita la ferma de bivoli, mai ales că nu a mai fost cu căruța până acum. I-a plăcut și că la teatru a scris replici, „a fost puțin greu, dar mi-a plăcut pentru că eu am multe idei”, mi-a spus Iasmina, care a jucat rolul avocatului apărării. Mi-a mai spus că și la desen „a fost foarte frumos, chiar dacă eu nu prea știu să desenez”. „Mi-am făcut mulți prieteni aici”. Despre „Cocoșatul de la Notre-Dame” a zis că înainte văzuse doar filmul, dar că i se pare mai „reală povestea din carte”. „Am învățat și multe jocuri noi, cel mai mult mi-a plăcut Mafia. Mi-e îmi plac mult jocurile de strategie și mi s-a părut interesant. Am mai fost într-o tabără, care a fost mai mult de joacă, dar aici mi-a plăcut mai mult. Acolo mi s-a părut că era prea simplu, aveam totul prea liber și era puțin cam plictisitor. Aici nu am avut timp să mă plictisesc și chiar mă bucur”, mi-a mai zis Iasmina.

Tabăra Narativ Criț

Vineri am mai povestit cu câțiva dintre elevi. Mi-au spus că au venit în tabără pentru a avea experiențe de neuitat. Roxana era și ea foarte încântată de prietenii noi pe care și i-a făcut în tabără, cu care va mai vorbi, „pentru că s-a inventat tehnologia”. Au fost impresionați și ei de vizita la fermă și, mai ales, de faptul că au văzut și câțiva „pui de bivol”, unul era foarte mic, de doar câteva zile. „Am realizat că putem face mai mult decât știm”, a zis Roxana, referindu-se la atelierul de desen. „De exemplu, nu știam că se poate desena pe CD-uri”. Sebi mi-a spus că nu credea că va reuși să reziste o săptămână fără dulciuri, copii din jur au intervenit „Și eu, și eu”, cu toții fiind încântați și surprinși că au reușit, chiar dacă spuneau că nu le-a fost tocmai ușor.

Tabăra Narativ Criț

Pedagogii, super-încântați de elevii din Tabăra Narativ

Elevii din Tabăra Narativ din Criț au fost îndrumați de trei coordonatori. István Szabó s-a ocupat de atelierele de grădinărit, Daniela Pălimariu i-a ajutat să deseneze și i-a introdus în lumea artelor vizuale și Smaranda Nicolau i-a învățat cum să citească o poveste și a pregătit spectacolul din ultima zi.

István Szabó le-a împărtășit elevilor din Tabăra Narativ o parte din cunoștințele sale pe care le-a dobândit în peste 20 de ani de experiență în consultanță agricolă și în științe agronomice. Prin atelierele gândite de acesta, copiii au învățat să se bucure atât de citit cât și de natură, încercând să o cunoască și să înțeleagă cum funcționează lucrurile într-o grădină sau într-o fermă.

cursuri de gradinarit

István mi-a spus că a fost prima dată când a participat la un eveniment de acest gen și că, chiar dacă era obișnuit cu copiii, a avut emoții înaintea taberei și că a fost o experiență interesantă și pentru el. „Copiii cam știau plantele, în primele zile eram și eu curios să văd cam ce știu. Am făcut grupe de câte 5 elevi și mergeam în grădină, aici la Casa Kraus. Îmi spuneau numele plantelor, la ce se folosesc, cum se mănâncă. Singura plantă pe care nu au recunoscut-o a fost morcovul, pe care l-au confundat cu pătrunjelul. Așa că am luat frunze, plantele fiind în straturi, și le-am arătat cum le pot deosebi doar după cum arată frunzele”.

În altă zi, i-a dus în grădina amenajată de el, unde le-a arătat cum să plivească buruienile și să delimiteze culturile, apoi au cules ridichi, pe care seara le-au servit la cină. „Copiii au fost foarte bucuroși de toată treaba asta, stăteau la rând să guste din ridichile culese de ei”, mi-a zis István. De asemenea, a fost impresionat de faptul că unii dintre elevi îi spuneau că, după ce au fost cu el în grădină, își înțeleg mai bine bunicii. „Nici unul dintre copii nu a zis că nu îi place agricultura”, a adăugat István.

„Când am urcat la cetate, pe drum, am trecut pe lângă un copac căruia i se vedeau foarte bine rădăcinile, pentru că pâmântul din jur a fost spălat de apă. Toți mă-ntrebau, cum a crescut copacul așa, pentru că se vedeau foarte frumos rădăcinile. Le-am explicat cum cresc rădăcinile copacilor și de ce se văd așa la acel copac”, mi-a povestit István Szabó. „M-am implicat foarte mult în aceste activități, m-am împrietenit cu copiii și sunt mulțumit. Copiii au fost extraordinari. Am învățat multe lucruri și eu, și de la copii și de la Daniela și Smaranda”, mi-a mai spus.

Tabăra Narativ Criț

Smaranda Nicolau colaborează cu Asociația Curtea Veche de doi ani. Este actriță și artist în educație, fiind fondatoare a școlii de actorie Mindstage. „M-a interesat foarte mult să aplic ceea ce am învățat la teatru în ceea ce înseamnă procesul lecturii, cred că este foarte important atunci când citești să te lași absorbit de poveste”, spune Smaranda. Ea vrea să-i învețe pe copii cum să transforme textul scris într-o poveste trăită, pentru că toate poveștile sunt mai distractive așa. Pe lângă colaborarea cu Asociația Curtea Veche, Smaranda predă „Teatrul Cititorilor” sau Actorie pentru cititori la Enisala Summer Academy și la Avenor College din București.

„Trebuie să știi ce întrebări să-ți pui pentru a înțelege textul pe care-l citești. Și să pătrunzi în lumea aceea cu toate simțurile. Dacă citești că e întuneric afară, să te întrebi, cum e întuneric? Sau, dacă citești că se întâmplă ceva în Catedrala de la Notre-Dame, să te-ntrebi cum e într-o catedrală, să-ți dai seama că e frig, că dacă atingi pereții sunt reci. Să-ți imaginezi atmosfera. Acest lucru l-am învățat și eu la actorie, unde mi-am dat și eu seama că nu știam să citesc așa”, mi-a povestit Smaranda.

Tabara narativ (1)

„Jumătate din program l-am gândit de-acasă, jumătate l-am făcut aici, după ce m-am întâlnit cu copiii. Avantajul acestei tabere este că toți elevii participanți și-au dorit să vină aici. Au scris eseuri foarte faine despre de ce le place să citească, înainte să vină. S-a format un grup foarte frumos”, mi-a mai spus Smaranda. „A fost și o săptămână despre întrebări și despre cum să găsească singuri răspunsurile, pentru că, de obicei, la școală ei se uită la professor ca la cineva care deține toate răspunsurile. Acum i-am învățat cum să se întoarcă la text, pentru că multe dintre răspunsuri sunt deja acolo”, a adăugat aceasta. „Și-au făcut, apoi, singuri scenariul. Povestea e cam tristuță, dar ei au ales un final fericit”, mi-a mai zis Smaranda.

lucrările realizate în tabără prezentate prăinților

Daniela Pălimariu, coordonatorul cursurilor de ilustrație, este licențiată în Fotografie și Video și a absolvit masteratul în Fine Arts: Contemporary Practice la University College Falmouth din Marea Britanie. „Mi-au propus să particip la acest proiect cu câteva săptămâni înainte și am avut suficient timp să pregătesc programul. Știam ce se va mai întâmpla în tabără și atunci am gândit atelierul de desen, având în vedere și atelierul de teatru”, mi-a spus Daniela.

„La prima lecție am făcut catedralele acelea, unde am introdus mai multe elemente care să-i surprindă. A fost și o parte de colaj, am folosit și cd-uri, pe care ei nu se gândeau că le pot folosi așa. M-am legat și de cartea pe care ei o citeau cu Smaranda și de spectacol. Le-am povestit despre elemente de arhitectură medievală, despre stilul gotic. În altă zi, am făcut costumele și le-am arătat imagini din acea perioadă să vedem cum se îmbrăcau oamenii. Cel mai bine cred că a ieșit atelierul despre arhitectura din perioada medievală, când am făcut desenele de pe bucățile acelea lungi de hârtie, pe care le-am folosit și ca decor pentru spectacol”, mi-a povestit Daniela.

„Am făcut mai multe lucruri decât mi-am propus. Cum sunt acele măști, pe care le folosesc în spectacol și care nu erau în plan. Măștile au ieșit din colaborarea mea cu Smaranda. Am colaborat și cu István, am ajutat puțin copiii să deseneze plantele și să-și personalizeze uneltele. Am vrut de fiecare dată să pornim de la o mică prezentare, de 5 minute, le-am arătat ori pe laptop ori printate imagini pentru ca să înțeleagă faptul că acele lucruri chiar au existat”.

„Au fost mult mai atenți la ce le-am spus decât mă așteptam. Se vede că sunt niște copii speciali, care și-au dorit să fie aici”, a adăugat Daniela, menționând că a fost foarte important să nu-i forțeze și să lucreze cu fiecare copil după ritmul lui și în funcție de cum se simțea și ce voia acesta. Vorbind cu Daniela mi-am amintit ce mi-a povestit George despre măști. El era foarte surprins de faptul că, deși măștile „trebuiau să fie urâte, au ieșit frumoase”. „Mulți se tem că nu știu să deseneze. Eu i-am încurajat să încerce să-și elimine acest lucru din gândirea lor. Măstile au ieșit foarte faine, pentru că le-am spus că le pot face cum vor ei”, mi-a zis Daniela.

Tabara narativ (2)

După spectacol, Sofia Folberth i-a invitat pe părinți și pe copii, în Biserica Evanghelică, la un concert de nai și orgă, care a venit ca un bonus, nefăcând parte din programul taberei. Înaintea concertului și între piese, Nicolae Voiculeț le-a vorbit copiilor despre muzică. Acesta se afla în Criț pentru că repeta pentru înregistrarea unui CD. „Ieri a fost o zi cu mari emoții: reîntâlnirea cu părinții, expoziția și spectacolul lectură, concertul maestrului Nicolae Voiculeț. Rămas bun de la toți cei cu care ne-am împrietenit timp de o săptămână… o să ne fie dor de toate și de toți!”, au scris, sâmbătă, 3 septembrie, organizatorii pe pagina de facebook a Asociației Curtea Veche.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Candidează Ciprian Dobre independent la parlamentare? Răspunsul fostului lider al PNL Mureș

Fostul lider al Partidului Național Liberal (PNL) Mureș, care mai deține în CV și funcțiile …