Singura cetate medievală locuită din Europa, respectiv Cetatea medievală din Sighişoara, atrage anual sute de mii de turişti români şi străini, fascinaţi de legendele adunate între zidurile sale, dar şi de atmosfera autentică de Ev Mediu asigurată de străzile, turnurile şi clădirile încărcate de secole de istorie. Obiectivul se află la aproximativ 53 de kilometri de municipiul Târgu-Mureş, în partea de sud a judeţului Mureş, şi este inclus atât pe lista monumentelor istorice din judeţul Mureş, cât mai ales în patrimoniul cultural UNESCO.
Casa Vlad Dracul, „aspirator” de turişti
Una din clădirile reprezentative aflate în incinta Cetăţii medievale din „Castrum Sex”, cum i se mai spune Sighişoarei în limba latină, este Casa Vlad Dracul, unde legendele spun că ar fi venit pe lume domnitorul Vlad Ţepeş. „Suntem singurul oraş din judeţ care avem legătură cu brandul Vlad Ţepeş, cu prezenţa lui şi a tatălui lui aici. Povestea lui Vlad Ţepeş de la Sighişoara aduce atât turişti est europeni, cât şi vest europeni şi de pe alte continente, în special americani şi asiatici, care vin special la Sighişoara pentru legenda lui Vlad Ţepeş”, a declarat, pentru cotidianul Zi de Zi, Nicolae Teşculă, directorul Muzeului de Istorie din Sighişoara, instituţie care are sediul taman în Turnul cu Ceas din incinta Cetăţii medievale.
Potrivit istoricului, Vlad al II-lea numit şi Vlad Dracul a sosit în Transilvania în jurul anului 1431 şi a devenit membru al Ordinului Dragonului. „Datorită faptului că Sighişoara era un oraş bogat la acea vreme, Vlad Dracul îşi va muta hereghia, adică monetăria, de la Braşov, un centru mai bogat dar mai vulnerabil, spre interiorul Transilvaniei. În jurul anului 1431-1432, istoricii care s-au dedicat monografiilor despre Vlad Ţepeş spun că fostul domnitor s-ar fi născut în această perioadă, la Sighişoara. Nu sunt însă date cu privire la prezenţa lui Vlad Ţepeş în Sighişoara”, a precizat Nicolae Teşculă.
Turnul cu Ceas şi orologiul-minune
Tot în Cetatea medievală din Sighişoara, turiştii au posibilitatea să viziteze Turnul cu Ceas, unde pot fi admirate atât exponatele Muzeului de Istorie, cât şi cel mai complex mecanism de ceasornic din România din epoca barocă. „În istoria Transilvaniei, primul ceasornicar atestat documentar, în 1520, este un anume meşter Georgius, care era originar din Sighişoara şi va confecţiona şi va întreţine ceasul Bisericii Negre din Braşov. A mai fost un alt meşter, Sigismund, menţionat pe la 1590, care va întreţine mecanismul oraşului. Sighişoara a avut două mecanisme, unul în Turnul cu Ceas şi celălalt într-o biserică, care astăzi nu mai există, în oraşul de jos, Biserica Spitalului aflată în apropierea parcul actual. Cel mai impunător era cel din Turnul cu Ceas, care undeva pe la anul 1620 era întreţinut de un meşter peregrin originar din Konigsberg, este vorba despre Johann Kirtschel, căruia i se mai spunea şi „Doctor Horologius”, adică „Doctorul Ceasului”. El va regla la ceas bătaia sfertului, deoarece ceasul bătea numai ora exactă, şi va fi cel care va confecţiona şi figurinele din lemn existente. Ele vor arde în incendiul din 1677 şi le va reface spre finalul vieţii. Figurinele sunt poziţionate spre Cetate şi spre oraş. Spre Cetate este un toboşar care bate ora exactă, apoi o altă figurină apropiată de el, cu o ramură de măslin şi o trâmbiţă care simbolizează pacea şi mai sunt de asemenea încă patru figurine, două mari, una cu balanţa, care simbolizează justiţia umană şi una cu sabia care simbolizează justiţia divină. Interesant este faptul că cea care simbolizează justiţia divină, şi datează din secolul al XVII-lea, este cu ochii legaţi. Mai sunt două figurine mici, Ziua şi Noaptea, care îşi schimbă poziţia la ora 6 dimineaţa, respectiv ora 6 seara. Spre oraş mai este un toboşar, care anunţă ora exactă în sincron, cu cel dinspre Cetate, şi mai este un alt personaj, sumbru de această dată, călăul oraşului, plus şapte figurine, câte una pentru fiecare zi a săptămânii, care sunt aşezate într-un carusel şi îşi schimbă poziţia la miezul nopţii”, a povestit Nicolae Teşculă despre Turnul cu Ceas, transformat în muzeu de doctorul Josef Bacon, la 24 iunie 1899.
Muzeu de Istorie… pe verticală
Aşa cum era de aşteptat, oferta Muzeului de Istorie este una generoasă, spaţiile dedicate expoziţiilor fiind amenajate în cele şase etaje ale Turnului cu Ceas. „Muzeul se întinde pe şase etaje, atipic comparativ cu alte muzee la care vizitarea se face intrând dintr-o sală în alta. Ca şi acum 100 de ani, turnul adăposteşte colecţii care vorbesc despre istoria oraşului începând cu arheologia, obiectele de breaslă, avem o colecţie de farmacie interesantă, vechea sală de şedinţe sau Sala Magistratului şi bineînţeles colecţia de orologerie. De asemenea, turnul prezintă şi viaţa unor personalităţi, chiar la intrare se află informaţii despre fondatorul muzeului, iar sus la balcon, de unde se vede şi panorama oraşului, avem o expoziţie dedicată celei mai mari personalităţi a oraşului, este vorba despre Herman Oberth, care şi-a dedicat viaţa cercetării spaţiului. La parterul turnului se află o închisoare, una dintre puţinele închisori păstrate din secolul al XVII-lea, în care se află obiecte de tortură folosite în acele vremuri, iar alăturat se află un muzeu de arme care conţine arme medievale, arme de foc, harnaşamente şi armuri medievale şi două colecţii mai exotice, de arme orientale şi arme africane”, a menţionat Nicolae Teşculă.
Muzeul este deschis de marţi până vineri, între orele 9.00 – 18.30, şi în zilele de sâmbătă şi duminică, între orele 10.00 – 17.30 (în perioada 15 mai – 15 septembrie) şi de marţi până vineri, între orele 9.00 – 15.30, şi în zilele de sâmbătă şi duminică, între orele 10.00 – 15.30 (în perioada 16 septembrie – 14 mai), iar tarifele sunt următoarele: 14 lei/adulţi şi 3,5 lei/elevi şi studenţi la Turnul cu Ceas, 6 lei/adulţi şi 1,5 lei/elevi şi studenţi la Sala de arme şi 4 lei/adulţi şi 1 lei/elevi şi copii la Camera de tortură. „Pentru turiştii care doresc să viziteze cele trei obiective, avem o ofertă specială, şi anume un bilet comun în valoare de 20 de lei”, a explicat Nicolae Teşculă. El a precizat că în anul 2015 Muzeul de Istorie din Sighişoara a fost vizitat de 156.000 de turişti, din care 152.000 plătitori şi 4.000 invitaţi şi delegaţi la diverse evenimente.
Ce se mai poate vizita
Lista obiectivelor turistice din incinta Cetăţii Medievale din Sighişoara este întregită de Turnul Cizmarilor, Turnul Cojocarilor, Turnul Cositorarilor, Turnul Croitorilor, Turnul Fierarilor, Turnul Măcelarilor, Camera de tortură, Sala de arme, Casa Veneţiană, Casa cu Cerbi, Palatul Comitatului (sediul Primăriei Sighişoara), Casa cronicarului Georgius Krauss, Scara acoperită, Biserica de pe Deal, Biserica Mănăstirii, Biserica Romano-Catolică, Toboşarul Cetăţii, şi nu în ultimul rând Centrul de informare turistică, aflat în Piaţa Octavian Goga nr. 8.
Alex TOTH
