… Sigur nu Florea, Oprişcan şi Dobre vor stabili listele PNL!

Cotidianul Zi de Zi continuă seria interviurilor cu preşedinţii partidelor politice din judeţul Mureş, invitatul de astăzi fiind Doru Oprişcan, preşedintele interimar al Partidului Naţional Liberal Mureş. Fost şef al FPS Mureş, ex-consilier local la Târgu-Mureş şi deputat. Iubitor de animale, admirator al lui Corneliu Coposu şi om de echipă. Numit recent la interimatul corabiei liberale din judeţul Mureş, Doru Oprişcan are dificila misiune de a cârmi către alegerile parlamentare din 11 decembrie, unde targetul este obţinerea unui scor mai bun decât cel al Partidului Social Democrat, precum şi câştigarea a cel puţin trei mandate, respectiv două pentru Camera Deputaţilor şi unul pentru Senat. Cu ce echipă și care-s numele câștigătoare vom afla în scurt timp.

Zi de Zi. Aurelian GRAMA: Povestiţi-ne despre culisele acelei zi interesantă pentru liberalii din judeţul Mureş. De ce aţi acceptat propunerea copreședinților Gorghiu – Blaga de a fi preşedinte interimar al PNL Mureş?

Doru OPRIŞCAN: Din punct de vedere al acceptului, sincer, eu am insistat la un coleg să preia preşedinţia partidului până după alegeri. N-am reuşit să îl conving şi, desigur, au fost în discuţie mai multe nume, însă mie n-a avut nimeni ce să îmi reproşeze nimic, în afara faptului că pe vremuri am fost exclus din PNL. Eu n-am plecat din PNL atunci, domnul Eugen Nicolăescu s-a zbătut şi a dat afară din partid tot grupul acela celebru atunci.

Aurelian GRAMA: Era în anii 2003/2004…

Doru OPRIŞCAN: Da, în primăvara anului 2004. Sigur, perioada de acum e grea, iar rezultatele la alegerile locale nu au fost dezastruoase, dar nu au fost nici grozave. Au fost zone în care am fost mai mult decât dezamăgiţi de rezultat în sensul că niciodată n-am luat aşa scor mic precum la Sighişoara, la Reghin… Sperăm ca prin măsurile prin care le-am luat la aceste două organizaţii, rezultatele de la parlamentare vor fi altele, chiar dacă nu vor fi explozive.

„Atât cât va depinde de noi, nu voi şi nu vom accepta pe poziţii eligibile persoane din alte părţi „paraşutate” în Mureş. În primul rând, avem 30 de primari plus doi independenţi. Mă străduiesc să încerc să îi activez, să nu cadă în lentoarea de după locale. Ei vor fi extrem de importanţi pentru campania electorală”

A.G.: Depinde, dacă vor fi de acolo, cum era pe timpuri deputat de colegiu, personalităţi puternice din PNL, e posibil ca scorul să explodeze…

Președinte PNL MS: La alegerile generale nu e chiar ca la europarlamentare. Nu cred că e atât de important şi e o condiţie obligatorie ca să obţii un scor bun pe zonă să ai un candidat de pe zonă neapărat pe poziţie eligibilă. Pentru că nu avem atâtea poziţii eligibile câte zone ar trebui să acoperim în judeţ şi nu putem să îi facem pe toţi candidaţii parlamentari

A.G.: Veţi accepta candidaţi din alte judeţe impuşi de la Centru, aşa cum din păcate judeţul Mureş are o tradiţie în acest sens?

Doru OPRIŞCAN: Cu mâna pe inimă vă spun că atât cât va depinde de noi nu vom accepta, dar până la urmă noi nu facem decât să înaintăm o propunere cu lista pentru Biroul Naţional. Decizia definitivă le va aparţine. Atât cât va depinde de noi, nu voi şi nu vom accepta pe poziţii eligibile persoane din alte părţi „paraşutate” în Mureş. Avem 30 primari plus doi independenţi. Eu mă străduiesc să încerc să îi activez, să nu cadă în lentoarea de după alegerile locale. Ei vor fi extrem de importanţi pentru campania electorală care ne aşteaptă. În condiţiile în care ar veni cineva „paraşutat” din Bucureşti sau din altă zonă a ţării pe poziţie eligibilă în Mureş, sigur n-aş mai avea argumente să mobilizez primarii, iar rezultatul va fi pe măsură. Dacă se va încerca o asemenea practică şi în Mureş, îi voi contrazice pe cei din Bucureşti, dar eu sper să nu se ajungă acolo. Avem oameni suficient de pregătiţi pentru a face faţă onorabil în Parlament.

Zi de Zi: Cine a fost propunerea dumneavoastră pentru preluarea şefiei…?

Doru OPRIŞCAN: Propunerea mea a fost Dorin Florea. Avea un mare atuu, care îi conferea o obiectivitate sporită, şi anume faptul că nu candidează pentru parlamentare. Dacă nu candidezi, în momentul în care desemnezi sau propui ori susţi anumite persoane pentru poziţiile eligibile ai acea obiectivitate, pentru că nu eşti direct implicat. În plus, Florea are o experienţă vastă în conducerea unui partid şi să nu uităm de popularitatea pe care o are, confirmată printr-un nou mandat de primar.

Zi de Zi: … Un scurt rezumat al carierei politice…

Doru OPRIŞCAN: Am intrat în politică în 1994, la PNŢCD. Nu am avut tradiţie în familie pe partea ţărănistă sau liberală, dar citisem atunci două cărţi cu interviuri de-ale lui Corneliu Coposu şi pe mine personalitatea lui m-a cucerit. Din păcate, n-am mai apucat să îl cunosc personal, dar aşa am intrat în PNŢCD, unde am rămas până în 2002, când după alegeri a venit ANCD lui Victor Ciorbea înapoi. În Mureş, am fost dezamăgit cum au înţeles lucrurile cei din ANCD. Ei n-au avut niciun rezultat la alegerile din 2000, noi am fost totuşi la localele din 2000 judeţul care şi-a îmbunătăţit scorul. Am fost noi şi Timiş care am reuşit asta. În momentul în care cei din ANCD au revenit în frunte cu Eugen Crişan, au început să ne spună unde am greşit şi unde nu am greşit în campania electorală, moment în care am decis să plec independent. La câteva luni după aceea am început să fim curtaţi de Eugen Nicolăescu, cam o jumătate de an. Până la urmă, am intrat în PNL, cu o echipă mai largă din care îi amintesc pe Poruţiu şi Nicuşan. Am stat în PNL din 2002 până în 2004, când se apropiau alegerile locale. Eram în Biroul Local Târgu-Mureş, am votat o ordine pe listă a candidaţilor pentru Consiliul Local şi am insistat să nu ne punem candidat la Primărie pentru că altfel nu facem decât să pierdem voturi la popularitatea pe care o avea Florea atunci. Nicolăescu a venit cu două modificări, să ne punem candidat de primar şi să se schimbe lista ca să pună pe nu ştiu cine în faţă. A fost o discuţie destul de aprinsă, s-a votat în prezenţa lui Nicolăescu în Biroul Judeţean. Din păcate pentru el, au fost opt voturi pentru lista propusă de mine, o abţinere şi două voturi împotrivă. La un interval de o oră a fost Biroul Judeţean, Nicolăescu a propus dizolvarea Biroului Local pentru că nu respectă hotărârea partidului de a ne pune candidaţi la Primărie. Mai erau trei luni până la alegerile locale şi în consecință  i-am anunţat că voi candida independent. Atunci s-au început demersurile şi un grup de şase persoane au fost excluse din PNL. În 2006, m-a sunat un fost coleg de facultate, Mircea Hava, care a ţinut să ne întâlnim, a venit în Mureş şi mi-a propus să intru în PD. Am intrat în PD şi am continuat apoi în PDL până în momentul fuziunii. Am avut în PD momente în care am fost încântat de ce face PD-ul, am avut şi momente cu dezamăgiri, dar niciodată nu am abandonat echipa şi nu am votat ca un singuratic în momentul în care aparţineam unui grup.

„Eu acum lucrez pentru definitivarea structurii Biroului Judeţean şi chiar am insistat la Dorin Florea să îşi facă această reactivare pentru că poate fi o voce obiectivă şi în Biroul Judeţean în momentul în care se desemnează candidaţii pentru parlamentare”

Aurelian GRAMA: La alegerile europarlamentare aţi avut un nivel al aşteptărilor şi pentru noi, ca jurnalişti, e o nebuloasă ce s-a întâmplat. De ce n-aţi fost pe listă pe un loc eligibil?

Doru OPRIŞCAN: La modul foarte sincer, şi pentru mine este o nebuloasă şi o dezamăgire. În primăvara anului 2012, am trăit vreo două săptămâni un adevărat coşmar. Zilnic la Parlament auzeam că au mai plecat trei colegi, apoi încă patru, apoi alţi doi şi tot aşa. Se pleca pe capete. Nici măcar nu mi-a trecut prin cap să negociez ceva, să mă duc în altă parte ca să îmi prelungesc mandatul, cum e acum disperarea la unii care dacă nu se mai regăsesc pe listă se duc la alte partide. E opţiunea fiecăruia, dar nu cred că e o dovadă de seriozitate, ca în cazul în care nu mai ai şanse de a accede în Parlament să îţi iei bocceluţa şi să mergi în altă parte. În acea bătălie care s-a dat pentru poziţiile eligibile la europarlamentare, mă aşteptam să mă ia şi pe mine în calcul cineva, dar nu pe poziţia a 14-a care mi-a fost propusă. Mă aşteptam ca pe zona noastră să intru la o bătălie directă cu Clujul şi cu Braşovul. Până la urmă, Daniel Buda a prins poziţia 5 şi a intrat, cel din Braşov poziţia 7 parcă, şi n-a intrat, şi mie mi-au propus poziţia 13 sau 14. Am zis „mulţumesc frumos!”, gradul meu de aşteptare a fost altul, însă n-am întors spatele partidului şi nu mi-am luat jucăriile ca să plec.

Zi de Zi: Cred că cetăţenii sunt foarte interesaţi să ne spuneţi astăzi dacă Dorin Florea este sau nu membru PNL…

Președinte PNL MS: Dorin Florea nu şi-a dat niciodată demisia din PNL, însă după fuziunea dintre PNL şi PDL faptul că ai o candidatură independentă atrage după sine pierderea calităţii de membru automat şi trebuie să revii apoi cu reînscrierea în partid. Eu acum lucrez pentru definitivarea structurii Biroului Judeţean şi chiar am insistat la Dorin Florea să îşi facă această reactivare pentru că poate fi o voce obiectivă şi în Biroul Judeţean în momentul în care se desemnează candidaţii pentru parlamentare.

A.G.: Şi aveţi un accept în acest sens?

D.O.: Cred că da.

A.G.: Când va avea loc această şedinţă?

D.O.: Întâi să am acceptul… De principiu îl am. Propunerile pentru Biroul Judeţean le vom trimite la Bucureşti şi în momentul în care va fi Biroul Permanent Naţional, va fi sau nu aprobat Biroul Judeţean. Momentan, totul este interimar. Interimatul este până undeva în primăvara anului 2017, şi potrivit Statutului vor avea loc alegeri locale, comunale, judeţene, până la Congresul naţional care va legitima, practic, o conducere unică a partidului.

Aurelian GRAMA: Să revenim la mandat…

Doru OPRIŞCAN: Mandatul meu în mod normal merge până în primăvara anului 2017, dar depinde foarte mult şi de rezultatul alegerilor parlamentare, pentru că dacă rezultatul va fi prost nu va avea sens să mai rămân până în primăvară, ca să organizez nişte alegeri la nivel de organizaţii locale, municipale, judeţene… În momentul în care în judeţul Mureş nu au mai fost co-preşedinţi la nivelul organizaţiei judeţene, acelaşi lucru trebuie să se regăsească în toate organizaţiile din judeţ. Şi atunci am dat decizii în toate organizaţiile pe care le avem în judeţul Mureş, de numire a preşedintelui unic. Le-am dat un termen să trimită propuneri pentru Birourile Locale şi sper ca oamenii propuşi să înţeleagă că deşi provenim din unificare a două partide, avem nevoie de oameni de echipă şi nu de oameni care dezbină. Preşedinţii de organizaţii au libertatea de a-şi alege singuri membri cu care să lucreze. Acolo unde am câştigat o primărie, în mod automat primarul este preşedintele organizaţiei locale. Unde nu avem primari, dar avem viceprimari, această funcţie este preluată de viceprimar şi unde nu avem nici primar nici viceprimar, am încercat să numesc consilieri cu experienţă şi vechime în politică, pentru a putea face o echipă cu care să pornească la bătălia pentru alegerile parlamentare. Va fi o bătălie destul de grea, în sensul că votul politic de la locale a fost destul de strâns comparativ cu PSD, dar în favoarea social democraților. Eu acum, la generale, aş fi bucuros dacă scorul va fi extrem de strâns, dar un pic în favoarea noastră, lucru care nu este imposibil.

„Nu cred că trebuie să facem o matematică, că dacă PNL a avut patru parlamentari în 2012 acum trebuie să aibă tot patru. În primul rând, e impropriu să faci un calcul deoarece PNL a mers atunci sub umbrela USL”

A.G.: Unde aţi avut prima întâlnire cu o organizaţie locală?

D.O.: La Sighişoara, unde am fost extrem de dezamăgit de rezultatul de acolo. Am discutat într-un cerc destul de larg şi le-am explicat că după părerea mea este o anomalie ceea ce s-a întâmplat în Sighişoara, pentru că Sighişoara e localitatea cu cel mai mare venit pe cap de locuitor din judeţ. În mod normal, Sighişoara ar trebui să voteze dreapta. Şi am luat comparativ cu Târnăveni, unde situaţia economică este destul de grea şi unde probabil după aceeaşi logică populaţia ar fi trebuit să aleagă stânga, or acolo am câştigat şi Primăria, şi majoritatea în Consiliul Local, 10 din 19 consilieri. Mi-a plăcut replica unui coleg din Sighişoara, care a spus că înseamnă că am greşit omul şi la Târnăveni au ghicit omul. Am primit de la Sighişoara promisiunea că la alegerile generale lumea va gândi altfel, per ansamblu. Dacă vom reuşi să facem o echipă care să înţeleagă că nu mai sunt portocalii, galbeni sau albaştri în partid, probabil că vom îmbunătăţi mult scorul din Sighişoara.

A.G.: Astăzi avem patru locuri în Parlament ocupate în 2012 de liberalii de azi, Chirteş, Paşcan, Urcan şi Mora, ultimul loc vacant de doi ani. Cu cine veţi candida?

D.O.: Ceea ce vreau să spun este că niciodată în cei 20 de ani de activitate politică în momentul în care două partide se unesc, fie prin fuziune, fie printr-o alianţă, rezultatul final nu va fi suma pe care ar obţine-o cele două partide. Uneori poate fi peste, dar de cele mai multe ori este sub, deoarece apar dezamăgiri şi într-o parte şi în cealaltă. Din acest punct de vedere nu cred că trebuie să facem o matematică, că dacă PNL a avut patru parlamentari în 2012 acum trebuie să aibă tot patru. În primul rând, e impropriu să faci un calcul deoarece PNL a mers atunci sub umbrela USL, iar repartizarea a fost la mica înţelegere, pe zone. Patru nu e imposibil, dar e extrem de dificil să scoţi un senator şi trei deputaţi. Inclusiv modul în care au fost alegerile, acum s-a revenit la liste, nu mai sunt colegii. Pe sistemul de colegii aveai oarecare şansă să prinzi doi senatori, ceea ce acum, cu votul pe listă e extrem de greu. Trebuie să iei jumătate, ceea ce n-ar fi imposibil într-un judeţ normal, dar într-un judeţ atipic cum este Mureşul e practic imposibil.

Reporter: Vă e teamă de partidele noi?

D.O.: Eu zic că e imposibil ca un partid nou să acceadă în Parlament în Mureş. Mă refer nu la partidele care s-au rupt din ceva, ci la partidele care s-au înfiinţat de la zero. Eu nu cred că altcineva în afară de UDMR, PSD şi PNL va trimite parlamentari în 11 decembrie. ALDE încă nu se ştie dacă va merge singur sau va prelua jocul PC şi va merge pe listă comună cu PSD. Ei au avut cam 5,8 procente la locale. Un procent dacă se pierde prin vâlva creată în jurul lui Tăriceanu, dacă ar merge singuri nu ar mai face baremul. Şi asta s-ar putea da de gândit şi unora şi altora şi ca să nu se redistribuie acele voturi s-ar putea ca PSD să accepte să ofere nişte poziţii eligibile în judeţele unde au avut scor bun şi să meargă totuşi pe liste comune. În privinţa PMP, sunt convins că la nivel naţional şi prin faptul că îl au pe Băsescu lider, vor accede în Parlament. Nu cred că vor trimite parlamentari din Mureş. Nu exclud, dar nu cred. Este un personaj care merge la orice partid pe o poziţie eligibilă şi care e atât de plin de sine că poate obţine un scor important, indiferent că merge pe PMP, PRU, ALDE, ceea ce eu nu cred…

A.G.: De ce este judeţul Mureş atipic din punct de vedere politic?

D.O.: Pentru că în Mureş nu poţi face calcule cum fac cei din sud sau din Moldova, unde n-au 38% populaţie maghiară. Îi mai aud şi acum pe unii care insistă că a trecut epoca în care s-a votat etnic. Respectivii ori sunt naivi, ori nu trăiesc o realitate cum o trăim noi în judeţul Mureş, unde ştim foarte bine că poţi avea relaţii foarte bune, amicale, cu cei din UDMR, dar când e vorba de votat nu ai pe ce te bazezi. Au fost discuţii multe legate de candidaturile lui Dorin Florea la Primărie şi de procentul pe care populaţia maghiară i l-ar fi dat. Eu sunt de acord că a fost un segment, dar nu sunt de acord că procentul a fost atât de mare cât îl vehiculau unii. Eu cred că vom ajunge la acea normalitate doar în momentul în care de exemplu UDMR n-ar face pragul şi n-ar intra în Parlament. Atunci, dacă patru ani n-ar fi în Parlament şi ar intra pe minorităţi, sunt convins că dacă s-ar întâmpla în anul acesta, în 2020 nu va mai exista UDMR şi vom regăsi maghiari pe lista PNL, pe lista PSD, şi atunci putem vorbi de o normalitate şi că judeţul Mureş nu e atipic, pentru că a dispărut votul etnic.

Zi de Zi: Totuşi, pentru UDMR mai există varianta de a intra în Parlament cu 20% pe patru judeţe…

Doru OPRIŞCAN: Aşa e, ei au insistat ca variantă de rezervă. La un moment dat, în 2012, Traian Băsescu făcea apeluri disperate să iasă populaţia maghiară la vot, că nu fac pragul. Ca să nu retrăiască aceleaşi clipe de coşmar legate de pragul de 5%, şi-au luat o rezervă. Patru judeţe cu peste 20%. Sunt clare, există şi chiar dacă nu îşi fac campanie electorală vor intra în Parlament.

A.G.: Asta îşi propunea şi un partid tânăr din Mureş, să obţină intrare în Parlament pe varianta asta. E vorba de POL…

D.O.: Dacă obţin 20% în judeţul Mureş la ce îi ajută?

Aurelian GRAMA: Speră să obţină încă în trei judeţe…

Doru OPRIŞCAN: Eu nu am cunoştinţe să aibă POL-ul organizaţii în alte judeţe…

A.G.: E mai bună varianta alegerilor pe liste decât alegerile pe colegii?

D.O.: Un lucru e cert, Parlamentul va avea 471 de parlamentari. Nu mai există riscul de a ajunge la 580 – 600 de parlamentari.

„Sigur nu Florea, Oprişcan şi Dobre vor stabili listele. Probabil un cerc de şapte – opt, până în zece persoane, vom stabili criteriile”

Aurelian GRAMA: Totuşi, daţi-ne zece nume care se vor regăsi pe listă. Vor fi şi cei trei parlamentari de astăzi pe listă?

Doru OPRIŞCAN: Nu pot să vă dau niciun nume pentru că discuţia aceasta nu am avut-o. În momentul în care va exista acel Birou Judeţean aprobat de Bucureşti, primul lucru pe care îl voi face va fi să îl convoc la o şedinţă, iar pe ordinea de zi vom avea ratificarea tuturor Birourilor Locale care s-au reorganizat şi împărţirea zonală a judeţului pentru viitoarele întâlniri de campanie pentru a ne deplasa noi acolo: la Reghin, Sighişoara, Târnăveni şi în zona Câmpiei, unde avem destul de mulţi primari.

A.G.: Vreţi să spuneţi că în judeţul Mureş nu va decide Florea, Oprişcan, Dobre cine vor fi primii trei candidaţi, ci vor decide cei 32 de primari, împreună cu viceprimarii?

Doru OPRIŞCAN: Nu sunt toţi cei 32 de primari membri în Biroul Judeţean. Nu văd rolul unui Birou Judeţean care până la urmă în această perioadă are o singură decizie importantă de luat, lista care se trimite la Bucureşti. În rest, n-avem de ce să ne certăm, iar în privinţa strategiei de campanie fiecare idee poate fi luată în calcul.

Aurelian GRAMA: Este un termen, totuşi, pentru depunerea candidaturilor…

Doru OPRIŞCAN: Mai avem un pic de o lună până la depunerea candidaturilor pe ţară. Probabil în zece zile vom avea şi noi o listă la Mureş, sper. Sigur nu Florea, Oprişcan şi Dobre vor stabili listele. Probabil un cerc de şapte – opt, până în zece persoane, vom stabili criteriile. Care sunt criteriile, într-o anumită ordine, să încercăm să cuantificăm în aşa fel încât dacă apar zece solicitări să pot fi analizate şi să se facă o ierarhizare pe care să o propui în Biroul Judeţean. Cel puţin asta îmi doresc.

A.G.: Aţi avut întâlniri cu liderii liberali din Consiliul Judeţean şi Consiliul Local Târgu-Mureş, în afară de Dorin Florea şi Claudiu Maior? Ce mesaj dați către lumea primarilor?

D.O.: N-am avut o întâlnire cu consilierii din Consiliul Local Târgu-Mureş şi nici cu consilierii judeţeni. Ne-am întâlnit cu diverse ocazii, în luna august au fost multe sărbători la care au participat mulţi consilieri județeni. În privinţa primarilor, cu ei m-am întâlnit în proporţie de 75-80%. La primarii mai experimentaţi n-am avut foarte multe sfaturi să le dau pentru că… ce să-i spun eu de exemplu la un primar ca Ioan Mocean?! În 2002-2004 a fost viceprimar şi de atunci e la al patrulea mandat de primar. Când l-am cunoscut pe Ioan Mocean eram proaspăt intrat în PD şi am făcut o întâlnire cu primarii din zona Câmpiei. Ne-am strâns la Şăulia şi după acea întâlnire i-am spus lui Dorin Florea că nu-mi place şi n-am încercat niciodată să fac aşa ceva, dar dacă ar fi să curtez un primar care să vină la noi, acela ar fi Ioan Mocean. Am avut în schimb întâlniri cu primari la primul mandat şi mulţi dintre ei mi-au spus că e mult mai dificil decât se aşteptau. Este cazul de exemplu primarului din Cucerdea care îmi povestea că are vreo doi salariaţi în primărie. Ce să facă cu doi angajaţi? Aceşti oameni trebuie ajutaţi şi indiferent cine va urma la conducerea partidului la nivel judeţean, va trebui să sprijine aceşti primari, care sunt bine intenţionaţi.

A.G.: Posibil fiind rectificări de buget la Consiliul Judeţean, aţi avut vreo întâlnire cu Brassai Zsombor şi Vasile Gliga, liderii judeţeni ai UDMR şi PSD? Sau veţi avea?

D.O.: E foarte dificil după părerea mea de a avea astăzi o întâlnire astăzi cu conducerea UDMR sau PSD Mureş pentru a negocia ceva la nivel de hotărâre de Consiliu Judeţean. În momentul în care ei au bătut palma şi ne-au exclus complet de la orice negocieri anterioare alegerilor interne în Consiliul Judeţean, noi am fost daţi de-o parte. Dacă vreţi un exemplu, la şedinţa trecută s-a propus o rectificare bugetară. S-au alocat 40.000 de lei pentru Vâltoarea Mureşeană şi urma Festivalul de Gurghiu. Ai noşti au iniţiat atunci un proiect de hotărâre să se dea 20.000 de lei şi pentru Valea Gurghiului.

A.G.: Să se dea în plus…

D.O.: Da. Şi s-a respins, iar când au fost pe scenă la Valea Gurghiului, cei doi vicepreşedinţi ai Consiliului Judeţean, senatorul Frătean, fostul ministru Duşa au spus câte fac şi câte dreg, că au sprijinit şi vor sprijini şi vor reveni la putere. Eu am avut dezavantajul că am vorbit primul după Laurenţiu Boar, primarul Gurghiului. Am considerat că nu trebuie politizat, dar discursurile de la PSD care au urmat după mine, cu excepţia lui Vasile Gliga, au superpolitizat. L-au exclus şi pe Ciprian Dobre care a fost unul din artizanii festivalului de acolo. Eu n-am mai avut cuvântul pentru că la festivaluri nu e ca în Parlament, unde ai drept la replică.

„Ca lider, tu trebuie să încerci să maximizezi ceea ce ai sau din ceea ce ai să obţii un rezultat maxim. Concluzia e că la aceste jocuri şi înţelegeri politice care se fac practic nimeni nu ţine seama de ceea ce a vrut populaţia”

Zi de Zi: Preşedintele PSD Mureş ne-a mărturisit că a existat o propunere făcută de PSD Mureş către PNL, cu Alexandru Cîmpeanu preşedinte şi vicepreşedinţi de la UDMR şi PNL. Ştiţi de aşa ceva?

Doru OPRIŞCAN: Da. A existat o astfel de propunere. Ne-au dat un termen să o luăm în calcul, ne-am întâlnit, eu nu eram preşedinte atunci, am discutat şi în momentul în care am dorit să dăm un răspuns nu am mai avut cui.

A.G.: Adică?

D.O.: Între timp s-a bătut palma între UDMR şi PSD şi n-a mai contat răspunsul nostru. Răspunsul a fost „Da”, în sensul că noi am vrut şi chiar l-am rugat pe Dorin Florea să iasă cu o declaraţie de presă, să lăsăm la o parte ambiţii politice şi dacă lumea a vrut o structură a Consiliului Judeţean cu 15 consilieri UDMR, 10 PSD şi 10 PNL, înseamnă că aproximativ 60% au votat partide româneşti şi 40% UDMR. În condiţiile astea, preşedintele trebuia să fie de la un partid românesc, iar cei doi vicepreşedinţi împărţiţi. Asta a fost logica noastră. Dacă noi am fi negociat cu UDMR şi am fi acceptat doi vicepreşedinţi liberali nu făceam altceva decât ce a făcut PSD. Practic, n-ai respectat votul electoratului şi te-ai apucat să te joci… Logica şi respectul pentru acei 50% din oameni care au ieşit la vot… Tu le ignori dorinţa făcând nişte jocuri de culise care răstoarnă total voinţa lor. 60% din cei care s-au prezentat la vot au vrut, indirect, un preşedinte al Consiliului Judeţean român, de la un partid românesc. Din 2000 începând, niciodată nu am reuşit să discute cineva cu noi. Poate de vină sunt personajele, şi nu partidul X sau Y… Nici când am fost la PNŢ, nici când am fost la PD şi mai nou nici când sunt la PNL. În 2012, după alegerile locale, m-am dus la domnul Borbely în Parlament şi l-am rugat să negocieze şi cu noi, ca să putem face o majoritate la Consiliul Local, să ne putem pune un viceprimar la Consiliul Local, şi să colaborăm şi la Consiliul Judeţean. I-am spus că putem să oferim mai mult decât oferea USL atunci şi răspunsul lui a fost un „Nu”, pentru că nu se înţelegea cu Florea. Nu cred că este normal un asemenea argument. I-am spus că dacă eu aş fi acum (atunci – n.n.) liderul UDMR şi tu ai obţine mai mult negociind cu mine decât cu USL şi tu refuzi lucrul acesta după ce ai pierdut şi Consiliul Judeţean şi Primăria Târgu-Mureş, eu te-aş da afară. Ca lider, tu trebuie să încerci să maximizezi ceea ce ai sau din ceea ce ai să obţii un rezultat maxim. Concluzia e că la aceste jocuri şi înţelegeri politice care se fac practic nimeni nu ţine seama de ceea ce a vrut populaţia. Niciodată nu s-a respectat vreodată modul în care se numesc viceprimarii la Târgu-Mureş…

A.G.: Ce soluţie aveţi?

D.O.: Primarul e ales în mod direct. În mod normal şi din bun simţ pui câte un viceprimar de la cele două formaţiuni politice care au cei mai mulţi consilieri. Niciodată nu s-a întâmplat aşa ceva… Ţin minte, Zuzu Moraru, Dumnezeu să-l odihnească, în momentul în care a intrat în 1996 în Consiliul Local cu PUNR care avea vreo 9 consilieri locali din 25 şi a propus viceprimar, dar la înţelegere cu UDMR, Fodor l-a pus viceprimar pe Eugen Crişan. Noi, PNŢ, aveam doar 3 consilieri…

Aurelian GRAMA: Cine ar fi bun ca viceprimar la Târgu-Mureş dintre liberali?

Doru OPRIŞCAN: Cred că cel mai nimerit, ţinând seama că de-a lungul timpului a fost învăţat cu disciplina şi ordinea e Pavel Dumitru. Şi e şi un om echilibrat…

Zi de Zi: Ne aşteptam ca PNL să vină şi cu o garnitură nouă în ceea ce înseamnă meserii liberale, oameni de afaceri… Aveţi ceva achiziţii noi să le anunţaţi sau un target în acest sens?

Doru OPRIŞCAN: Avem oameni de afaceri destul de puternici care sunt alături de noi, la Târgu-Mureş, la Sighişoara şi în alte locuri din judeţ. Oamenii de afaceri după tot ce au văzut că se întâmplă în politică renunţă foarte greu la afacere, mai ales dacă ea merge cât de cât, pentru a face pasul exclusiv în politică. Nu cred că oamenii de afaceri care ne susţin vor fi dispuşi să renunţe la afaceri pentru politică.

„Eu aş promova în schimb tinerii şcoliţi afară, în tot ceea ce înseamnă putere executivă: şefi de agenţii, vicepreşedinţi de agenţii, secretari de stat, directori şi consilieri în ministere”

Aurelian GRAMA: Există şcoală de partid, există întâlnirile ale tineretului, de vară şi de iarnă, există o lume care merge spre Bruxelles să învețe de acolo ce înseamnă administraţie europeană, există totuşi o infuzie de absolvenţi elită nepervertiţi de ceea ce înseamnă viaţa politică românească, dar care cred că principiile democratice și cred fără de tăgadă că o societate este condusă de politicieni, aleși printr-un vot democratic. Care e mesajul pentru această lume între 30 şi 45 de ani, ca să vină înspre acest fenomen, politică și administrație la vârf?

Doru OPRIŞCAN: Tineretul nostru a fost mai ieri la o şcoală de vară, la Eforie. În ceea ce priveşte atragerea tinerilor, a oamenilor pregătiţi, care într-un fel sau altul sunt fie şcoliţi, fie au trăit anumite experienţe afară în diverse instituţii sau organisme internaţionale şi au văzut o altfel de organizare şi de abordare a problemelor, sigur că toţi aceştia sunt oricând bineveniţi în PNL pentru că nu fac decât să preia poate ceva mai repede o generaţie de oameni politici, dar care în niciun caz n-au fost pregătiţi pentru aşa ceva. S-au convertit din diverse meserii, profesii, şi au devenit politicieni este noapte. Unii au devenit politicieni şi se cred de neclintit, alţii se cred eterni sau extrem de populari şi probabil nu sunt nimic din toate astea. Am convingerea că dacă şi noi, şi PSD, vom găsi soluţia să atragem aceşti tineri care chiar s-au specializat, au studiat ceea ce înseamnă politologie, politică economică, o funcţionalitate a organismelor de bază de la nivel european şi mondial, faţa politicii se va schimba. Mentalitatea de astăzi e că deşi aduci tineri de acest fel în partid îi păstrezi deoparte şi în momentul în care îţi spun o părere le-o retezi scurt sau nu îi laşi să te convingă, iar din cinci – şase tineri poate că doi sunt mai tăcuţi sau linguşitori şi îi iei pe cei doi care te linguşesc şi îi bagi pe listele pentru Parlament. Eu am avut asemenea experienţă în 2008, când aproximativ 60% din parlamentari erau la primul mandat, din care foarte mulţi tineri. Nu m-a şocat în Parlament un limbaj vulgar al unuia despre care ştiam că aşa vorbeşte de când l-am cunoscut. Am văzut tineri mergând la tribuna Parlamentului şi folosind exact acelaşi limbaj şi încă veneau cu zâmbetul pe buze şi se duceau la un lider sau vicelider de grup că „Le-am spus-o!” sau „Am zis bine!”. Dacă asta facem cu tinerii noştri şcoliţi, să îi învăţăm să muşte între ghilimele, atunci nu cred că merită să îi implici în politică la nivelul zilei de astăzi. Într-un an-doi îi schimbi complet, şi ca mod de gândire şi ca atitudine. Mai bine îi laşi să persevereze să îşi păstreze acel bun simţ. Deja au apărut, şi la PSD şi la noi, chiar câteva valuri de tineri care sunt politicieni cunoscuţi, dar care sunt de o infatuare…!!! Victor Ponta aşa s-a remarcat încă din 2001, când a intrat în politica mare – prin asta s-a făcut remarcat, mergea, jignea în stânga şi în dreapta, aere… şi aşa mai departe. Dacă acesta e modul în care ne pregătim tinerii şi îi băgăm apoi în politică, mai bine să-i lăsăm imaculaţi. Să vină un val mare de tineri să-i mai „sufoce” pe cei mai în vârstă, să-i lase să se pensioneze, pe posturi onorifice, într-un fel de sfat al bătrânilor…

Aurelian GRAMA: V-am cerut să ne spuneţi zece nume pentru lista de parlamentari. Şi totuşi, dacă ar veni doi tineri, un avocat sau un doctor, un inginer sau un cercetător, cu proiecte de lege, cum a fost buna-rea Legea Lupu, şi ar veni din toată ţara oameni acceptaţi de partid, care să schimbe exact ceea ce solicită societatea, partidele n-ar mai veni la guvernare cu programe făcute de 25 de ani de aceiaşi oameni… Ar veni în Parlament cu proiectele de lege pe masă… Cu lecțiile cerute de societatea si economia românești.

Doru OPRIŞCAN: Acesta este un caz ideal. Realitatea e alta şi e bine să o cunoască toată lumea. În primul rând, eu cred că Parlamentul României nu este locul cel mai nimerit pentru tineri valoroşi. Nu cred. Pierdere mai mare de vreme decât în Parlamentul României nu am întâlnit niciodată, nici cât am lucrat la stat, nici când am lucrat la mediul privat. Atâta efectiv pierdere de timp ca-n Parlament… Parlamentul României e format din 471 de parlamentari, deputaţi şi senatori. Pentru un grup sau două grupuri de tineri proaspeţi parlamentari ajunşi acolo într-o mare sau „sufocaţi” de parlamentari la al patrulea sau cincilea mandat, care în mod automat sunt lideri şi vicelideri de grup, vor fi propuşi membri în Birourile Permanente ale celor două Camere, vor fi preşedinţi sau vicepreşedinţi de comisii. Ei, tinerii, practic, nu se vor regăsi pe niciuna din funcţiile enumerate anterior. În condiţiile acestea vei fi un glas care ori nu îl vei face auzit niciodată, ori nu va fi băgat în seamă de către nimeni. Eu aş promova în schimb tinerii şcoliţi afară, în tot ceea ce înseamnă putere executivă: şefi de agenţii, vicepreşedinţi de agenţii, secretari de stat, directori şi consilieri în ministere. Pui politruci care n-au foarte mult habar de domeniul respectiv, îi pui miniştri şi ei n-au niciun randament. Pune doi-trei băieţi tineri, dar nu de genul care să care servieta ministrului şi să ia apa, ci care să-i spună domnului ministru ce trebuie să spună sau să facă. Acolo devin mult mai vizibili decât într-o mare de 471 de parlamentari, unii dintre ei foarte obosiţi…

Aurelian GRAMA: Care ar fi cea mai grea întrebare nespusă?

Doru OPRIŞCAN: Nu cred că sunt întrebări dificile. Pot fi întrebări dificile, mai ales din postura de preşedinte. Înainte, toată lumea din presă a fost obişnuită că nici n-am ocolit răspunsuri, nici n-am îndrugat minciuni. Spuneam întotdeauna adevărul, că-mi convenea sau nu-mi convenea. Acum, ca şi preşedinte, i-am şi spus lui Adi Giurgea la o emisiune şi când mi-a pus o întrebare am zâmbit şi i-am spus „stai un pic, să mă gândesc, răspunsul va fi oricum sincer, dar trebuie să-l modelez un pic, trebuie să am un dram de diplomaţie, nu mai e ca înainte…!” Chiar nu ştiu dacă poate fi vorba de o întrebare la care să-mi fie greu să răspund…

Aurelian GRAMA: Să încheiem atunci cu o întrebare economică. Ar fi bună ideea ca Romgaz să preia cele şapte combinate ale lui Ioan Nicolae? Să le dea gaz să funcţioneze şi să asigure 7.000 de locuri de muncă plus alte beneficii economice?

Doru OPRIŞCAN: Aici trebuie să iei o coală de hârtie format A4, o împarţi în două şi să spui argumente pro şi argumente contra. Sunt multe şi pro, şi unul dintre ele este a reconstrui 7.000 de locuri de muncă, dar sunt şi argumente contra. Vă dau un exemplu, Doljchim care la un moment dat a acumulat nişte datorii la plata gazului. Ei nu aveau contract cu Romgaz, ci cu Petrom. Au acumulat datorii destul de mari şi a fost o înţelegere că, în contul datoriilor, Petrom preia Doljchim. A preluat Doljchim şi a închis cam 70% din combinat, rămânând să facă amoniac, acid azotic şi azotat de amoniu. Preţul azotatului de amoniu era năucitor, în sensul că bătea tot în piata. Azomureş vindea aproape de dublu faţă de preţul Doljchimului. Începe o funcţionalitate defectuoasă a economiei de piaţă pentru că ei aveau acel gaz rezidual folosit la funcţionalitatea proprie şi cu acelaşi gaz făceau şi îngrăşământ pe care îl vindeau. Practic, costurile lor erau nesemnificative comparativ cu Azomureşul sau alt combinat care luau gaz la preţul pe care îl puteau negocia cu Romgaz sau cu Petrom. Din acest punct de vedere, s-ar deschide o concurenţă total neloială comparativ cu combinatele care mai funcţionează, în speţă Azomureş. În condiţiile astea, e extrem de dificil de a spune albă sau neagră. Trebuie cântărită bine o asemenea decizie.

Aurelian GRAMA: Totuşi, Chirteş, Paşcan, Urcan vor candida sau nu? Au susţinerea partidului să îşi prezinte proiectul lor pentru următorii patru ani?

Doru OPRIŞCAN: În 2008, în campania electorală pentru generale, în toate emisiunile electorale la care am fost, când mă nimeream cu Frunda Gyorgy sau cu Borbely Laszlo exact placa asta o auzeam: eu trebuie să merg în Parlament pentru că am trei proiecte începute pe care trebuie să le finalizez şi nu ştiu ce şi nu ştiu cum. Ce proiecte?! Hai să fim serioşi!

Aurelian GRAMA: Ne-aţi dat răspunsul! E clar!…

Au consemnat Aurelian GRAMA și Alex TOTH