Home / Sanatate / ABC – Ce trebuie să știm despre bronhoscopia flexibilă

ABC – Ce trebuie să știm despre bronhoscopia flexibilă

Distribuie

Dacă în luna februarie a acestui an aduceam înaintea dumneavoastră câteva informații cu privire la bronhoscopia flexibilă (fibrobronhoscopie), în articolul Aplicabilitatea bronhoscopiei flexibile în pneumologie, astăzi revenim cu informații utile pentru pacienți în ceea ce privește efectuarea acestei investigații minim invazive, nedureroasă, necesară în diagnosticarea afecțiunilor pulmonare.

Bronhoscopia este o procedură diagnostică şi/sau terapeutică ce permite doctorului să vadă interiorul căilor respiratorii cu ajutorul unui instrument subţire numit bronhoscop. În timpul bronhoscopiei doctorul va vizualiza gâtul, laringele, traheea și căile respiratorii inferioare.
Bronhoscopia poate diagnostica diversele afecțiuni ale căilor respiratorii sau să îndepărteze obiecte sau tumori de la acest nivel. Este o procedură în general sigură.
Deşi complicaţiile sunt rare, medicul va discuta aceste riscuri cu pacienţii. Complicaţiile ce pot apărea sunt spasmul bronşic dat de prezenţa bronhoscopului, tulburări de ritm cardiac, infecţii – de tipul pneumoniei ce pot fi tratate cu antibiotice, voce îngroşată datorită prezenţei de mucus la nivelul corzilor vocale, prezenţa bulelor de aer care pot da un uşor disconfort.
Dacă se practică și biopsie complicațiile pot fi: o mică leziune la nivelul plămânului dată de acul de biopsie; se poate ca aerul să pătrundă în spațiul pleural producându-se astfel pneumotorax; sângerare cauzată de folosirea acului de biopsie; o infecție la locul de biopsie.

Scopul investigației
Bronhoscopia poate fi folositoare în următoarele cazuri:
-identificarea diverselor cauze ale unor afecțiuni respiratorii, cum ar fi sângerările, dispneea, inflamația sau alte afecțiuni ale plămânilor;
-prelevarea de țesuturi când alte examinări, cum ar fi radiologia sau tomografia computerizată arată zone de la nivelul căilor aeriene care prezintă modificări patologice;
-diagnosticarea afecțiunilor pulmonare prin colectarea de sputa pentru a fi analizată microscopic;
-extragerea de corpi străini de la nivelul căilor respiratorii;
-diagnosticarea extensiei cancerului pulmonar;
-evaluarea și tratarea tumorilor din căile respiratorii;
-controlul hemoragiilor (hemoptizie).
Pregătire
Înainte de a face o astfel de investigaţie pacientul trebuie să informeze medicul dacă este sub tratament cronic; dacă este alergic la vreun medicament, inclusiv la anestezice; dacă are probleme ale hemostazei sangvine sau este sub tratament cu anticoagulante.
Medicul va recomanda în mod uzual un set de analize înaintea efectuării bronhoscopiei ce include: hemoleucograma, coagulograma, gazele arteriale, teste funcţionale respiratorii.
Cu 6-8 ore înainte de investigaţie pacientul trebuie să evite consumul de alimente sau lichide.
Este recomandabil ca acesta să fie însoţit, pentru a fi condus acasă după încheierea procedurii.

Cum se efectuează bronhoscopia
Înainte de examinare, pacientul va primi medicamente ce vor scădea cantitatea de secreţii de la nivelul gurii şi al căilor respiratorii.
Pacienţii vor fi rugaţi să-şi scoată placa dentară, ochelarii, lentilele de contact, aparatele auditive, bijuteriile, dacă este cazul.
Este recomandabil ca înainte de examinare pacientul să meargă la baie pentru a-şi goli vezica urinară.
Pacientul va fi rugat să se dezbrace şi i se va da un halat de hârtie cu care va sta îmbrăcat în timpul investigaţiei.
Procedura este efectuată de către un medic pneumolog şi de o asistentă medicală.
În cursul examinării pacientului i se vor urmări frecvenţa cardiacă, tensiunea arterială şi saturaţia în oxigen. Înainte şi după această investigaţie poate fi necesară efectuarea unei radiografii toracice.

Ce se simte în timpul investigaţiei
Pacientul va primi oxigen printr-un tub plasat în nas şi este posibil ca acesta să simtă o anumită presiune la nivelul căilor respiratorii în momentul în care bronhoscopul se mişcă, poate tuşi sau poate avea senzaţia de greaţă.
Căile respiratorii nu sunt blocate în cursul acestei investigaţii dar în cazul în care disconfortul generat nu poate fi suportat, pacientul trebuie să comunice acest fapt medicului, dar nu verbal (de obicei printr-un gest convenit în prealabil).
După investigaţie, persoana se poate simţi obosită pentru o zi sau să prezinte dureri musculare.
Dacă se foloseşte un anestezic local, acesta are de obicei gust alcoolic, de aceea pacientul îşi poate simţi gura foarte uscată timp de câteva ore sau poate avea dureri faringiene pentru câteva zile. Gargara cu apă sărată poate fi utilă în aceste cazuri.
Dacă este practicată biopsia este de aşteptat ca expectoraţia pacientului să conţină o cantitate mică de sânge.

Pacientul îşi va reveni după 2 – 3 ore de la încheierea procedurii
Bronhoscopia durează între 30 şi 60 de minute, iar pacientul îşi va reveni după 2 – 3 ore de la încheierea interveneţiei.
Pacienţii ce urmează să facă această investigaţie trebuie să ştie următoarele lucruri:
– nu trebuie să mănânce sau să bea cel puţin 2 ore după bronhoscopie;
– nu trebuie să fumeze pentru cel puţin 24 de ore după;
– trebuie ca saliva să fie scuipată până când reflexul de înghiţire revine.
– dacă se face biopsie nu trebuie să se facă o clătire viguroasă a gâtului pentru câteva ore“.
Bronhoscopia cu bronhoscopul flexibil

Bronhoscop flexibil = un tub lung, subțire, prevăzut cu o cameră ce se introduce la nivelul căilor respiratorii. Acesta este mult mai mult folosit decât cel rigid deoarece, în mod normal, nu necesită anestezie generală, este mult mai confortabil pentru pacient și oferă o mai bună imagine a căilor respiratorii inferioare. De asemenea, permite medicului să ia biopsii în timpul investigației.
Procedura se poate efectua cu pacientul întins pe spate pe o masă, cu umerii şi gâtul sprijinite pe o pernă specială, sau pe un scaun foarte asemănător cu cel de la dentist.
Pacientului i se va prinde şi o linie venoasă.
Doctorul va aplica un anestezic local la nivelul gurii şi al nasului. Acesta va amorţi gâtul şi va reduce reflexul de înghiţire şi tuse în timpul examinării.
Dacă bronhoscopul va fi introdus prin nară, medicul va anestezia local şi nasul.
Pneumologul va introduce încet şi uşor bronhoscopul prin gură (sau nas) şi va avansa printre corzile vocale. În acest moment va mai fi pulverizat anestezic pentru anestezia locală a corzilor vocale. Dacă este nevoie, medicul va cere pacientului să emită un sunet înalt pentru a trece bronhoscopul printre corzile vocale.
Este important ca pacientul să nu vorbească atâta timp cât bronhoscopul se află în căile aeriene.
Camera de la nivelul bronhoscopului este conectată la un monitor şi doctorul poate vedea pe monitor cum se mişcă instrumentul prin căile aeriene. Bronhoscopul va înainta până la nivelul căilor respiratorii inferioare.
Medicul va colecta mucusul sau va preleva probe de ţesut cu ajutorul unei periuţe speciale pentru biopsie.
Căile respiratorii pot fi curăţate cu o ser fiziologic, iar apoi sunt prelevate mostrele ce urmează a fi analizate la microscop.

Încheierea examinării și rezultatele investigației
Trebuie anunțat medicul imediat dacă:
– tusea conține mai mult de 30 de ml de sânge;
– există dificultăți în respirație;
– apare febra ce durează mai mult de 24 de ore. O temperatură de 38 de grade poate fi prezentă chiar imediat dupa investigație, dar acest lucru nu este obligatoriu.

Rezultatele investigației
Bronhoscopia este o procedură terapeutică care permite doctorului să vada interiorul căilor respiratorii, cu ajutorul bronhoscopului, astfel că acesta va discuta rezultatele chiar imediat dupa procedură, dar rezultatele testelor vor fi disponibile abia după 2 – 4 zile.

Ce poate afecta procedura
Factorii care pot interfera în rezultatele investigației sunt:
– o afecțiune ce limitează extensia gâtului
– mostra de țesut este prea mică pentru a putea fi analizată.
De asemenea, dacă biopsia este luată dintr-o mică parte a țesutului pulmonar și există astfel riscul ca aceasta sa nu fie prelevată din zona afectată de cancer.

De reținut!
Înainte de a fi pus diagnosticul final, rezultatul biopsiei va fi coroborat cu istoricul medical al persoanei, cu examenul fizic, cu alte rezultate de la celelalte teste cum ar fi radiografia sau tomografia computerizată. În cazul în care aceste teste nu sunt concludente este necesară o biopsie pulmonară.
O biopsie pulmonară împreună cu o examinare la computerul tomograf pot fi de mare ajutor în diagnosticarea afecțiunilor pulmonare.
Medicul va hotărî care este cea mai bună procedură pentru fiecare persoană în parte.

Pentru programări și informații suplimentare ne puteți contacta la numărul de telefon: 0744- 540.921, pe pagina de internet: www.lotuslife.ro sau la adresa de e-mail: nicolau_lotus@yahoo.com. Adresă: Centrul de Medicină Integrativă Lotus Life, strada Corneşti 65A.


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Temperaturi record în week-end! Avem cel mai cald final de săptămână de martie din ultimii 72 de ani

Distribuie România se pregătește să încheie luna martie cu vreme de vară. Experții de la …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.