Home / Consiliul Judetean Mures / Biblioteca „Teleki-Bolyai”, un fond de carte extraordinar și povești pe măsură

Biblioteca „Teleki-Bolyai”, un fond de carte extraordinar și povești pe măsură

111Biblioteca „Teleki”, fondată de contele Sámuel Teleki, a fost deschisă publicului larg din 1802, fiind prima bibliotecă publică de pe actualul teritoriu al României. Biblioteca „Teleki” a fost naţionalizată în anul 1951. În anul 1955 a fost mutată în această clădire cea de-a doua colecţie însemnată, Biblioteca „Bolyai”, biblioteca fostului Colegiu Reformat din localitate (Liceul Bolyai), purtând numele celor doi matematicieni Bolyai, care au trăit şi activat în oraşul Târgu-Mureş. În 1962 cele două colecţii au fost unificate sub numele de Biblioteca „Teleki-Bolyai”, devenită din anul 1974 o secţie a Bibliotecii Judeţene Mureş. Biblioteca „Teleki-Bolyai” este situată pe strada Ștefan cel Mare, în apropierea Liceului Teoretic „Bolyai Farkas”.

Aripa din dreapta a clădirii unde funcționează acum Biblioteca „Teleki-Bolyai” a fost construită între 1799 și 1802 special pentru a găzdui Biblioteca Telekiana. În timp ce aripa din stânga, casa Wesselényi, a intrat în proprietatea contelui Sámuel Teleki, fiind moștenită de soția acestuia. Fiind atras de arhitectura barocă, Teleki a desenat schițe ale clădirii inspirat de acest stil. Planul final a fost întocmit de arhitectul vienez, Ignac Schlaff. Piatra de temelie a fost pusă pe 24 aprilie 1799. Alipită de clădirea casei Wesselényi, arhitectura bibliotecii păstrează aspectul și proporțiile acesteia. În present și casa Wesselényi face parte din Biblioteca „Teleki-Bolyai”, înainte, la parter a funcționat biblioteca Academiei Române, iar la etaj a fost sediul Institutului de Cercetări Socio-Umane “Gheorghe Şincai”.

Proiect inspirit de iluminismul european



Fondatorul bibliotecii a fost unul dintre cei mai competenţi bibliofili ai vremii și a fost influențat de mişcarea iluministă care punea un accent deosebit pe răspândirea ideilor ştiinţifice în cercuri cât mai largi de cititori. „Contele Sámuel Teleki a fost cel care a colecționat fondul principal al bibliotecii noastre. El a început să colecționeze aceste cărți încă din timpul studiilor. A cutreierat toată Europa și a vizitat nu numai universitățile, dar și marile biblioteci. În acea perioadă s-a hotărât ca în momentul în care se întoare în Transilvania să fondeze și el o bibliotecă, așa cum a văzut în Occident, o bibliotecă enciclopedică”, mi-a spus Kovács György, șef birou, Biblioteca Teleki.

„După 1790, după ce devine Cancelar al Transilvaniei, și-a creat o rețea întreagă de editori și distrubuitori de carte din toată Europa. Oamenii care se ocupau de cărți, editorii, colecționarii știau de existența contelui Teleki și că acesta e un mare colecționar și întotdeauna era înștiințat când apăreau volume noi sau ceva rar. Așa a reușit să colecționeze în jur de 40 000 de volume până în momentul morții sale, în 1822”, mi-a mai zis șeful de birou al bibliotecii. „Mai târziu această colecție s-a îmbogățit, când după naționalizare, multe mănăstiri s-au închis, la fel cum s-a închis și Colegiul Reformat din Tîrgu-Mureș, de unde a fost transferat fondul „Bolyai”. Din fericire, aceste colecții au ajuns la biblioteca noastră. Acum, în total avem aproximativ 250 000 de volume în fondul bibliotecii, toate la dispoziția cititorilor”, a adăugat Kovács György.

112

Biblioteca Teleki, punct de atracție pentru turiștii străini. Majoritatea turiștilor vin din afara țării

Câteva mii de turiștii vizitează în fiecare an Biblioteca „Teleki-Bolyai”, aceștia sunt întâmpinați de angajații bibliotecii și sunt conduși prin sălile clădirii unde pot vedea expoziția permanent de carte veche, o sală-muzeu dedicată celor doi matematiciei Bolyai Farkas și fiului acestuia Bolyai János, unul dintre cei care au creat geometrie neeuclidiană, simultan, dar independent de Lobacevski și Carl Friedrich Gauss. „Majoritatea turiștilor care ne vizitează cam 80% sunt străini, iar dintre aceștia tot 80% vin din Ungaria”, a precizat Kovács György.

De asemenea, biblioteca deservește annual 250-300 de cititori care vin să consulte volumele din fondurile acestia pentru studii de specialitate. „Biblioteca este deschisă pentru oricine, chiar și pentru oameni care nu sunt din oraș. Este foarte simplu să te înregistrezi și să ai acces la cărți, practice ai nevoie doar de un act de identitate valabil”, mi-a spus Kovács György. „Avem foarte multe cărți despre care am auzit cu toții, de la texte religioase, până la lucrări științifice, de exemplu, de Newton. Vizitatorii sunt impresionați mai ales de faptul că o asemenea bibliotecă, cu atât de multe titluri actuale la vremea lor a putut să existe într-un oraș atât de mic cum era Tîrgu-Mureșul pe timpul lui Sámuel Teleki, când avea în jur de 7-9000 de locuitori”, am mai aflat de la șeful de birou al „Teleki-Bolyai”.

113

Fond valoros de carte românească veche

În colecția Bibliotecii „Teleki-Bolyai” găsim tipărituri vechi româneşti, cum sunt: „Cartea românească de învăţătură sau Cazania lui Varlaam” (Iaşi, 1643) și „Noul Testament de la Bălgrad” (Alba-Iulia, 1648). Cărți despre care auzim la orele de limba română din liceu, dar nu știu câți dintre noi știam că le putem vedea și, pe undele, chiar răsfoi la Biblioteka Teleki. Cartea românescă veche formează un domeniu aparte, cu cele 231 de tipărituri aparţinătoare secolelor 17-19, editate la Iaşi, Snagov, Buzău, Râmnic, Sibiu, Braşov, Alba-Iulia, Buda sau Viena.

Kovács György m-a condus prin sălile bibliotecii și mi-a vorbit despre câteva dintre cărțile expuse. Primul volum pe care mi l-a arătat a fost „Biblia de la București”, prima traducere integral în limba română a Bibliei, editată în 1688. Ediția este cunoscută și sub denumirea „Biblia lui Șerban Cantacuzino” și este scrisă cu caractere chirilice.

Apoi, mi-a arătat o copie după Declarația de Independență a Statelor Unite. Copia din Tîrgu-Mureș, realizată de John Binns, a fost tipărită în anul 1819 în Philadelphia de James Potter, fiind conformă cu originalul Declarației de Independență, semnată la 4 iulie 1776 de către fondatorii SUA.

Sute de exemplare de cărţi vechi maghiare, multe dintre ele fiind unicate

Cel mai vechi manuscris din fondul Bibliotecii Teleki este Codicele Koncz, din prima jumătate a secolului al 14-lea. Codicele conţine textul bibliei în limba latină. „Însemnările marginale ale acestui exemplar sunt considerate al şaselea monument de limbă maghiară”, conform site-ului bibliotecii.

Fondul bibliotecii cuprinde sute de exemplare de cărţi vechi maghiare, multe dintre ele fiind unicate. Cea mai veche carte în limba maghiară este opera lui Benczédi Székely István, „Chronica ez vilagnak yeles dolgairól” (Cronica lumii. Cracovia, 1559). „Dintre unicate menţionăm manualul de logică al cărturarului transilvănean Apáczai Csere János, tipărit la Alba-Iulia în 1654 şi volumul de poezii al lui Balassi Bálint, editat la Bardejov la mijlocul secolului al 17-lea”, aflăm tot de pe site-ul telekiteka.ro.

Dicționar tibetan-englez din 1834, realizat de un secui din Trasilvania

Unul dintre volumele care mi-au atras atenția a fost „A Dictionary Tibetan and English”, Calcutta, 1834. Kovács György mi-a povestit că Kőrösi Csoma Sándor, născut în 1784 în Chiuruș, comitatul Trei Scaune, acum o localitate componentă a orașului Covasna, a pornit într-o călătorie în Asia în căutarea originilor poporului maghiar. Exploratorul și filologul secui din Transilvania a ajuns până în Tibet și în India, fiind considerat „părintele tibetologiei”. A publicat prima gramatică a limbii tibetane, „A Grammar of the Tibetan Language” și un an mai târziu un dicționar tibatano-englez a cărui pagină de titlu o fotografiam în timp ce-l ascultam pe Kovács György.  Sándor Kőrösi Csoma a murit în Darjeeling, India, unde a și fost înmormântat. „Și acum, este cunoscut în rândul tibetanilor drept o personalitate culturală importantă”, mi-a spus Kovács György.

Înainte să ajungem la dicționar, am văzut o xilogravură chineză din secolul al XVIII-lea, despre care „un turist chinez ne-a explicat că ilustrează una dintre învățăturile lui Confucius”, mi-a spus Kovács György, șeful de birou de la Biblioteka Teleki.

După ce am trecut și prin sala dedicată matematicienilor Bolyai, tatăl și fiul. Am urcat la etaj, unde am văzut sala de lectură, despre care Kovács György mi-a spus că ar fi trebuit să fie biroul de lucru al contelui, dar că acesta nu a mai folosit-o în acest scop.

Valentin COVACIU

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

A fost odată Carmina Burana …

A fost odată ca niciodată, că de nu s-ar fi dansat, nici acum nu am …