Palatul Toldalagi, de la barocul francez, la etnografia transilvană

Una dintre cele mai impunătoare clădiri din Târgu-Mureș este Palatul Toldalagi, situat în Piața Trandafirilor nr. 11, în imediata apropiere a Turnului Mănăstirii Franciscane din actuala Piața Teatrului. Istoria consemnează faptul că Palatul Toldalagi a fost construit în stil baroc, între anii 1759 si 1772, fiind proiectat de arhitectul francez Jean Luidor.

Clădirea a fost folosită în mai multe scopuri, în 1786 a funcționat aici o tipografie, în 1920 o bancă, iar dupa restaurările din anul 1960 secția de istorie a Muzeului județean. Din anul 1984, clădirea găzduiește sediul secției de etnografie a Muzeului Județean Mureș.

„Palatul Toldalagy, care a devenit ulterior Muzeul de Etnografie este unul dintre puținele palate construite în stil baroc francez. Arhitectul clădirii a fost Jean Luis adus din Franța de către Toldalagy Laszlo, care a cumpărat mai multe imobile orășenești din centru. Putem vorbi de două clădiri existente pe locul acestui palat, care parțial au fost înglobate și s-a ridicat un etaj peste aceste clădiri orășenești formând un palat cu o curte interioară închisă. Spre centru este Sala Mare, care era folosită pentru evenimente mai importante, unde elita orașului, nobilimea se întâlnea cu diferite ocazii. Palatul a fost construit între anii 1759 si 1772, clădirea păstrând în prezent foarte mult din caracterul clădirii”, a precizat Soos Zoltan, directorul Muzeului Județean Mureș.

Gazdă primitoare Muzeului de Etnografie

În clădirea Palatului Toldalagi își desfășoară activitatea Secţia de Etnografie şi Artă Populară a Muzeului Judeţean Mureş, cu 117 colecţii etnografice, fiecare colecţie fiind alcătuită dintr-o serie de categorii de obiecte valoroase, diferenţiate în funcţie de tipologie, material sau funcţionalitate: obiecte de port popular, textile de interior, arhitectură populară, instalații tehnice, obiecte de uz casnic, mobilier, icoane pe lemn şi pe sticlă, obiecte de cult religios sau obiceiuri, ceramică, piese din metal şi os dar și produse de creație contemporană. Primele achiziţii de obiecte etnografice din colecţiile secţiei de etnografie le-a realizat Aurel Filimon la începutul secolului XX, fondul „Aurel Filimon“ fiind constituit din peste 1.500 de piese etnografice achiziţionate începând cu anul 1918 până în anul 1940. Îmbogățirea patrimoniului muzeal a fost continuată prin alte campanii de achiziţii care au urmărit completarea colecţiilor etnografice în vederea reprezentării tuturor zonelor etnografice mureşene (Câmpia Transilvaniei, Târnavele, Valea Gurghiului, Valea Superioară a Mureşului, Valea Nirajului), raritatea şi diversitatea tipologică, precum şi valoarea artistică deosebită a pieselor achiziţionate.

Cei care trec pragul Muzeul de Etnografie şi Artă Populară au parte de o ofertă bogată de expoziții și activități de pedagogie muzeală, și nu în ultimul rând concerte grație proiectului „Muzică și Arte la Muzeu”. La etaj vizitatorii au parte de expoziția permanentă „Târgurile mureşene şi lumea rurală”, completată de expoziția „Anna. Destin de femeie în secolul XX”. Nu în ultimul rând vizitatorii pot descoperi interiorul casei tradiționale românești și maghiare expuse la parterul muzeului. Muzeul poate fi vizitat de marți până vineri, între orele 09:00-16:00, respectiv sâmbăta, între orele 09-14:00, și duminica, în intervalul 09:00-13:00.