Home / Administratie / Revoltă cu banderole albe, la Palatul Justiţiei

Revoltă cu banderole albe, la Palatul Justiţiei

Distribuie

111Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Judecătoriei Târgu-Mureş a adoptat joi, 15 septembrie, cu unanimitate de voturi, „Memorandumul privind justiţia”, document întocmit de Asociaţiile Profesionale ale Magistraţilor, prilej cu care a decis ca judecătorii să refuze participarea la procesul electoral şi a solicitat, cu 12 voturi pentru şi 8 împotrivă, demisia ministrului Justiţiei.

Judecătorii vor delimitare de procesul electoral

Potrivit purtătorului de cuvânt al Judecătoriei Târgu-Mureş, judecător Bogdan Ionuţ Cozgarea, începând din data de 16 septembrie, la uşa sălilor de şedinţă, alăturat listei de şedinţă, a fost publicat un anunţ prin care se aduce la cunoştinţă faptul că în Adunarea Generală a Judecătorilor care activează în cadrul Judecătoriei Târgu-Mureş din data de 15 septembrie 2016 a fost adoptat „Memorandumul privind justiţia”.

Astfel, „judecătorii vor refuza să participe la procesul electoral”, iar restrângerea activităţii judecătoreşti în cadrul Judecătoriei Târgu-Mureş „va avea loc la o dată ulterioară, stabilită de comun acord cu celelalte instanţe din ţară sau din circumscripţia Curţii de Apel Târgu-Mureş, după data de 10 octombrie 2016”.

De asemenea, Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Judecătoriei Târgu-Mureş a mai hotărât aducerea la cunoştinţă publică a conţinutului „Memorandumului privind justiţia” şi a hotărârii din data de 15 septembrie 2016 prin publicarea pe portalul instanţei şi comunicate în mass media. „Cu majoritate de voturi, 12 voturi pentru şi 8 voturi împotrivă, s-a hotărât să se solicite public demisia Ministrului Justiţiei”, a mai precizat judecător Cozgarea Bogdan Ionuţ.

Protest şi la Curtea de Apel

Recent, în 12 septembrie 2016, în conformitate cu dispoziţiile articolului 17, alineatul 2, din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015 a fost convocată Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Târgu-Mureş. „În urma dezbaterilor, cu majoritate de voturi, Adunarea Generală a hotărât adoptarea „Memorandumului privind justiţia” transmis de către Asociaţia Magistraţilor din România şi Uniunea Naţională a Judecătorilor din România şi a solicitat demisia ministrului Justiţiei. Totodată, Adunarea Generală a Judecătorilor a hotărât iniţierea unei forme de protest prin purtarea unei banderole albe ataşate robelor în şedinţele de judecată, începând cu data de 13 septembrie şi până în data de 10 octombrie 2016. În final, judecătorii Curţii de Apel Târgu-Mureş au hotărât convocarea unei noi adunări generale în data de 10 octombrie 2016, când se va lua în discuţie eventuala radicalizare a formei de protest”, se arată într-un comunicat remis de Biroul de presă al Curţii de Apel Târgu-Mureş.

„Memorandumul privind justiţia”

Ca urmare:

A nerezolvării problemelor semnalate în memorandumul justiției din 2009 și a adăugării unor probleme suplimentare,

A scăderii dramatice a încrederii în justiție într-un singur an cu 13%,

A viziunii reductive a justiției, văzută doar prin prisma “luptei împotriva corupției”, eroare preluată și în MCV,

A refuzului actualului Consiliul Superior al Magistraturii de a-și îndeplini efectiv misiunea de garant al independenței justiției, inclusiv atunci când acest lucru a fost cerut de corpul magistraților, în situații precum limitele anchetei disciplinare sau penale având ca obiect pronunțarea unor hotărâri judecătorești, criticile aduse de actori importanți în actul de justiție, inclusiv de DNA, unor hotărâri definitive sau lămurirea interferenței dintre justiție și serviciile de informații,

A nerezolvării promovării într-un mod transparent în funcțiile de conducere și la Înalta Curte de Casație si Justiție,

A inexistenței unui instrument legal de revocare a membrilor CSM aleși,

A numirilor politice în funcțiile de conducere în Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,

A subfinanțării sistemului de justiție, bugetul alocat justiției pe cap de locuitor fiind cu mult sub media alocată în statele UE (e.g.– suma acordată de stat pentru salariul unui judecător de fond pe dosar soluționat este sub 100 de lei, mai puțin de jumătate din minimul alocat ca onorariu unui avocat din oficiu),

A inexistenței în multe instanțe si parchete a spațiilor proprii pentru magistrați și personalul auxiliar,

A folosirii în instanțe si parchete de aparaturi uzate fizic și moral, supuse oricând riscului unui blocaj definitiv,

A problemei resurselor umane în continuare acută, în lipsa suplimentării schemelor conform memorandumurilor asumate de Guvern din perspective implementării noilor coduri,

A salarizării inechitabile și discriminatorii dintre magistrații aflați în poziții similare,

A păstrării instanțelor sub autoritatea financiară a Ministerului Justiției, instituție cu evidentă conotație politică,

A zecilor de mii de litigii cauzate de un cadru legislativ incoerent (e.g. – salarizare ori taxa auto/timbru de mediu) ce au implicat atât un efort extraordinar pentru instanțe cât și costuri financiare semnificative pentru stat și cetățeni,

A disfuncționalităților create de aplicarea noilor coduri, în special în materie penală,

A supraaglomerării instanțelor de fond (la un program de 8 ore pe zi, un judecător de fond ar trebui să aloce un timp mediu de soluționare pe dosar de mai puțin de 2 ore, durată absolut imposibilă),

A problemelor ridicate de modul de acțiune al Inspecției Judiciare în ceea ce privește respectarea independenței judecătorului în pronunțarea hotărârilor și unitatea de măsură în acțiune,

A temerii instaurate de Inspecția Judiciară prin modul arbitrar și abuziv în care au fost cercetați magistrații cu privire la soluțiile pronunțate,

A mutării actului de judecată din instanțe în spațiul public prin expunerea mediatică excesivă a persoanelor arestate preventiv, a scurgerilor de informații repetate de la parchete, neurmate de anchete serioase și prin informarea incompletă a publicului în anchetele penale, fiind omise soluțiile favorabile persoanelor acuzate,

A nesocotirii importanței dreptului la apărare, inclusiv din perspectiva recunoașterii confidențialității client – avocat,

A perpetuării în spațiul public a unei justiții primordial represive,

A nerezolvării situației fostului serviciului secret SIPA, care a urmărit și șantajat magistrați,

A nepublicării procedurii efective urmare de CSAT, când s-a verificat situația ofițerilor acoperiți în rândul magistraților,

A neclarificării de către CSM și alte instituții a interferenței dintre justiție și servicii de informații, în condițiile în care justiția a fost calificata ca fiind “câmp tactic” pentru SRI, a lipsei de explicații privind modul în care serviciile de informații cooperează cu sistemul judiciar în cadrul anchetelor penale, precum și faptul că SRI face verificări anterioare numirilor în funcțiile publice,

Având în vedere că toate aceste aspecte afectează în mod direct independența justiției,

Adunările Generale ale judecătorilor și procurorilor din România adoptă în intervalul 5 septembrie – 12 septembrie 2016 prezentul Memorandum prin care solicită respectarea independenței sistemului judiciar și implementarea următoarelor măsuri:

  1. Justiția trebuie să aibă ca și preocupare esențială protecția, promovarea și garantarea tuturor drepturilor și libertăților cetățenești. În fața judecătorului cetățeanul este egal cu statul.
  2. Celelalte puteri trebuie să asigure o independență reală a justiției, lipsită de orice tip de influențe, directe sau indirecte, un cadrul legislativ coerent, stabil și accesibil, suport financiar, logistic și uman suficient pentru o justiție eficientă, modernă și de calitate.
  3. Respectarea independenței instanțelor, a principiului separării puterilor în stat, a forţei obligatorii a hotărârilor definitive ale instanţei, precum și a egalităţii de arme dintre acuzare și apărare.
  4. Garantarea şi respectarea statutului magistraților, independenței acestora, inclusiv prin remunerarea corespunzătoare și asigurarea unor condiţii de muncă decente în sistemul judiciar.
  5. În exerciţiul funcţiilor lor, judecătorii şi procurorii trebuie să fie şi să apară independenţi unii de ceilalţi, conform rolului ce revine fiecaruia.
  6. Proceduri transparente în numirea în funcțiile de conducere din Ministerul Public. Eliminarea factorului politic din numirile în funcțiile de conducere din Ministerul Public.
  7. Publicarea de către Comisia Europeană a metodologiei pe care o urmează în redactarea raportului privind MCV, a numelui experților consultați și a tuturor ONG-urilor și instituțiilor consultate cu privire la sistemul de justiție din România.
  8. Asigurarea unei finanțări corespunzătoare bunei funcționări a justiției ca serviciu public. Înlăturarea imediată a discriminărilor în materie salarială.
  9. Preluarea efectivă a atribuțiilor referitoare la gestionarea bugetelor instanțelor de către ÎCCJ, așa cum prevede legea.
  10. Adoptarea urgentă de măsuri legislative în ceea ce privește procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum și alte măsuri de natură a eficientiza activitatea acestei instituții.
  11. Revizuirea competențelor Inspecției Judiciare pentru a se înlătura posibilitatea afectării independenței magistraților și vicierea actului de justiție prin exercitarea/declanșarea unor verificări similare controlului judiciar.
  12. Asigurarea unei transparențe depline în cooperarea instituțională cu serviciile de informații, respectarea strictă a cadrului legal și asigurarea unui control jurisdicțional și civil efectiv asupra activității acestora.
  13. Crearea unui corp de poliție judiciară sub autoritatea exclusivă a Ministerului Public și crearea prin lege a unei autorități civile de interceptare, care să permită respectarea deplină a standardelor CEDO, în privința garanțiilor tehnice și legale.
  14. Respectarea standardelor europene în materia prezumției de nevinovăție în acord cu Directiva Parlamentului European și a Consiliului, aprobată la data de 12 februarie 2016 de miniștrii statelor membre ale UE prin consolidarea legislației interne.
  15. Garantarea independenței funcționale a procurorului, atât față de Executiv cât și în raport de ierarhia internă, în conformitate cu statutul acestuia de magistrat și de reprezentant al autorității judecătorești.
  16. Relația dintre justiție și orice altă putere sau instituție a statului trebuie să fie stabilită prin legi ori protocoale care sunt publice, motiv pentru care CSAT trebuie să desecretizeze și să publice toate hotărârile acestei instituții care au efect asupra activității procurorilor sau judecătorilor.
  17. Publicarea de către CSAT a procedurii urmate în vederea verificări concrete în ce privește existența unor persoane infiltrate în sistemul judiciar, angajați/colaboratori/informatori ai serviciilor de informații.

Magistrații își rezervă dreptul de a apela la toate formele democratice de acțiune pentru ca aceste solicitări să fie puse în practică.

 


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

VIDEO: Primar mureșean, partidă de amor în aer liber cu o colegă, în timpul programului

Distribuie Primarul comunei mureșene Miheșu de Câmpie, Emil Casoni, a fost surprins de un grup …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.